Președintele Traian Băsescu a precizat marți că scutul antirachetă este un sistem "defensiv", pentru protejarea teritoriului României și al SUA, și este creat în urma unei înțelegeri bilaterale, iar șeful statului a subliniat că elementele scutului "nu sunt îndreptate împotriva Federației Ruse".
- Publicitate -
Numai sistemul de rachete cu rază lungă de acțiune de care România are nevoie pentru a se integra scutului antibalistic costă 3-4 miliarde de dolari, spun experții militari, citați de Realitatea.net.
Președintele Traian Băsescu a declarat, marți, că ședința CSAT de luni a vizat, pe de o parte, solicitarea SUA de a utiliza Aeroportul Mihail Kogălniceanu și Portul Constanța ca infrastructuri de tranzit pentru transportul de militari și tehnică militară către Irak și Afganistan, dar și din Irak și Afganistan către Europa, și, pe de altă parte, amplasarea rachetelor din scutul antirachetă american pe teritoriul României.
Statele Unite au anunțat la 17 septembrie 2009 că administrația Obama a făcut modificări în planurile de apărare antirachetă față de cum fuseseră ele concepute de fosta administrație republicană a lui George W. Bush. Administrația Obama propune desfășurarea în patru etape a scutului antirachetă în Europa, având la bază principiul flexibilității.
Astfel, prima fază a "abordării adaptive în etape" a scutului antirachetă presupune ca în cursul anului 2011 să fie desfășurate sisteme disponibile și testate de apărare antirachetă, inclusiv sistemul Aegis (ce intră în înzestrarea navelor de război), interceptorul SM-3 (Block IA) și senzori de tipul AN/TPY-2 (radare mobile ce intră tot în înzestrarea forțelor navale ale SUA). Scopul desfășurării acestor sisteme este de a furniza Europei și cetățenilor americani din Europa o apărare antirachetă regională.
Faza a doua a abordării adaptive în etape a scutului antirachetă, în care va începe să fie implicată și România, prin amplasarea a 24 de rachete în localitatea Deveselu din Olt are ca orizont de timp 2015 și presupune desfășurarea, după testări suficiente, a unei versiuni mai capabile a interceptorului SM-3 (Block IB), atât în configurații pe mare, cât și terestre, precum și plasarea unor senzori avansați, pentru a extinde teritoriul apărat împotriva rachetelor cu rază scurtă și lungă de acțiune.
În faza a treia, care are ca orizont de timp 2018 și unde intervine Polonia, vor fi desfășurate, după dezvoltarea și testarea completă, variante mai avansate ale interceptorilor SM-3 Block IIA, aflate în prezent în dezvoltare, pentru a contracara rachete cu rază scurtă, medie și intermediară de acțiune.
Faza a patra a scutului este prevăzută pentru 2020 și prespune dezvoltarea unor interceptori de generație SM-3 Block IIB, care să poată contracara rachete cu rază medie și intermediară de acțiune, dar și potențiale rachete balistice intercontinentale ce ar viza Statele Unite.
