Sărbătoarea Pogorârii
Sfântului Duh este considerată data de naștere a Bisericii Creștine, fiind
sărbătorită în fiecare an într-a opta duminică de după Paște. Esența acestei
zile din an înglobează coborârea Sfântului Duh asupra Apostolilor, precum și
asupra Bisericii creștine. Această sărbătoare cu dată mobilă mai este cunoscută
și sub denumirea de Rusalii sau Cincizecime (datorită celor cincizeci de zile
dintre Paște și Rusalii).
Se poate afirma că sărbătoarea
populară a Rusaliilor a fost preluată de la români, fapt susținut de însuși
etimologia cuvântului. Românii, an de an, în prima jumătate a lunii mai
comemorau „Rosalia” – Sărbătoarea Rozelor, această fiind dedicată atât
trandafirilor (adică vieții și frumuseții), cât și cultului morții. Ulterior,
această sărbătoare a fost preluată de către daci în timpul cuceririlor române.
Dacii au luat Rosalia și au transformat-o pe parcursul timpului într-o
sărbătoare formată din nouă zile, sărbătoare și ea tot ambivalența: pe de-o
parte se comemorau morții prin pomeni funerare bogate, iar pe de altă, se
celebra noul cult solstițial al soarelui menit să aducă recolte bogate,
prosperitate și sănătate.
În acest mod, împreună
cu încărcătură de elemente precreștine, Rosalia a fost absorbită de către
cultură populară românească fiind ulterior asimilată cu sărbătoarea Coborârii
Sfântului Duh.
Ce sunt „Rusaliile” de
fapt?
Ființe mitice
extraordinare, Rusaliile sau Rusalcele sunt niște fecioare frumoase, îmbrăcate
în veștminte străvezii care își fac apariția mai cu seama în perioada verii. În
tradiția românească, Rusalcele sau Rusaliile au fost denumite lele.
Se spune că acestea
s-ar prinde în hore, departe de ochii oamenilor prin păduri și zone muntoase izolate,
iar pe locul unde aceste ființe dansează, se spune că pământul rămâne ars. De
fapt, credința în horele ielelor este foarte veche, posibil la fel de veche
precum cea conform căreia există nouă iele, fiecare dintre ele fiind
responsabile de câte un ritm folcloric. În tradiția populară, pentru a se
proteja de Rusalii, oamenii purtau la ei frunze de pelin sau fire de usturoi și
își umpleau locuința de leuștean. Fiind cunoscute, totodată, și ca ființe care
controlează apele, oamenii evitau să se scalde în sâmbăta din ajunul sărbătorii
de teamă de a nu se îneca.
De fapt, când vine
vorba de Rusalii, este cunoscut faptul că acestea ar avea două fete. Fie se „materializează”
în niște ființe tinere și extraordinar de frumoase, fie în niște bătrâne urâte și gârbovite,
aducătoare de rău și de necaz. Personalitatea ambivalența a acestor creaturi
mitice rezonează cu dublă însemnătate a Rusaliilor: viață și moartea. Ba mai
mult, în unele zone, lelele sunt cunoscute că și ursitoare ale copiilor precum
și prezicătoare ale morții.
Legenda spune …
Că dacă ielele sunt
zărite de către vreun muritor, sau dacă cineva calcă pe pământul ars unde au
dansat ele, atunci acea persoană se va îmbolnăvi de o boală numită „luat de
Rusalii” al cărui panaceu era celebrul dans al Călușarilor.
Obiceiuri și datini de
Rusalii
Creștinii sărbătoresc
Rusaliile pe parcursul a trei zile în regiunea Transilvaniei și a Moldovei,
șapte zile în cea a Munteniei și a Olteniei, și timp de opt zile în zona Banatului.
În ajun de Rusalii se
comemorează Moșii de Vara, prin care se crede că sufletele morților se întorc
în lumea lor, mai cu seama în contextul în care sufletele lor se consideră că
își părăsesc mormintele în Joia Mare (de dinaintea Sărbătorilor Pascale).
Așadar, în ajunul Paștilor sufletele morților se întorc în lumea celor vii, iar
în ajun de Rusalii, acestea se întorc înapoi în lumea celor morți.
În ziua de Rusalii în
anumite regiuni există obiceiul denumit „udatul nevestelor”.
În cea de-a două zi de
Rusalii, preoții sfințesc apele și stropesc câmpul pentru ca roadele să fie
ferite de grindină. De asemenea, sunt sfințite ramurile de tei care ulterior
vor fi păstrate și ele peste vara, acestea fiind folosite în practicile de
alungare a grindinii și furtunilor.
Pe lângă tradiții, de
Rusalii există și o serie de superstiții. În zilele de Rusalii nu se intră în
vie, nu se merge în locuri pustii, pe lângă păduri sau fântâni. Cine lucrează
în ziua de Rusalii va fi pedepsit de puterea Ielelor, deoarece nu cinstește şi prețuiește
cum se cuvine ziua. De la Rusalii, timp de 9 săptămâni, nu se vor mai culege
ierburi de leac. În ziua de Rusalii nu e bine să te cerţi, fiindcă vei fi „luat
din Rusalii".
Sursa text:
huntercastle.ro