Oficialii maghiari în domeniul imigrației nu ar fi trebuit să supună un solicitant de azil nigerian la teste psihologice pentru a determina dacă acesta spune adevărul că este homosexual, a decis, ieri, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE),
- Publicitate -
relatează agenția Reuters, consultată de Agerpres.
Curtea de Justiție a UE, care a interzis efectiv utilizarea testelor pentru stabilirea orientării sexuale, considerând-o drept o invazie a celor mai intime aspecte ale vieții, a constatat că bărbatul neidentificat din Nigeria nu ar fi trebuit supus testelor care au inclus desenarea imaginii unei persoane în ploaie și testul petelor de cerneală Rorschach.
Bărbatul a depus o cerere prin care solicita statut de refugiat în orașul maghiar Szeged, în aprilie 2015. La acea vreme, Ungaria începea să se confrunte cu o creștere a numărului de migranți ilegali din Africa și din Orientul Mijlociu, care traversau granița din Serbia.
Nigerianul și-a motivat solicitarea pe baza faptului că, fiind homosexual, s-a confruntat cu persecuții în țara sa natală.
"Un astfel de test reprezintă o intervenție disproporționată în viața privată a solicitantului de azil", se arată în hotărârea CJUE.
Judecătorii din Luxemburg au menționat că executivul european contestă fiabilitatea acestor teste.
Pe baza testelor, psihologul desemnat de statul maghiar a concluzionat că nigerianul nu era homosexual, iar cererea sa de azil a fost respinsă.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a afirmat că se poate solicita opinia unui expert, însă acest lucru trebuie să se facă prin respectarea drepturilor omului și nu ar trebui să se bazeze pe o singură hotărâre judecătorească.