Conform statisticilor oficiale, în anul 2004, existau doar 42 de unități protejate. În ele lucrau 999 de persoane cu handicap, respectiv 0,28% dintr-un total de 357.878 persoane încadrate în această categorie socială. În medie, în fiecare dintre aceste unități munceau 24 de persoane cu handicap. 40 dintre unități aparțineau sectorului cooperatist, iar 2 firme, celui privat.
- Publicitate -
După apariția Legii 448/2006, numărul unităților protejate autorizate de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap (ANPH) a crescut de 7,3 ori, ajungând la 307.
Nimic creștinesc
Ce anume a generat acest salt exploziv? Nicidecum vreun sentiment umanitar, creștinesc, ci avantajele oferite de respectivul act normativ. El le permite unităților protejate să facă afaceri cu statul, fără licitație, prin atribuirea directă a contractelor de achiziții publice.
Articolul 78 (3), litera b, spune că autoritățile, instituțiile, persoanele juridice publice, care nu au angajate persoane cu handicap în cuantumul stabilit de lege, au obligația de a achita la bugetul statului o anumită sumă sau de a achiziționa produse sau servicii de la unități protejate autorizate, pe bază de parteneriat. Obligația din cea de a doua variantă se traduce prin aceea că instituția statului nu mai trebuie să organizeze licitație și că poate să atribuie în mod direct contractele de achiziție publică unității protejate.
În condițiile legislației actuale, obținerea statului de unitate protejată este floare la ureche. Un SRL, o asociație familială sau o persoană fizică, care are minimum 30% din angajați persoane cu handicap, obține fără probleme autorizația de la ANPH, pe bază de dosar. Astfel s-a ajuns ca firmele care au doar 2 sau 3 angajați, din care unul are handicap, să intre în categoria unităților protejate.
Dincolo de aparențe
În multe dintre aceste unități au-torizate de ANPH, doar în aparență muncesc persoanele cu handicap, afirmă George Geacarel, președintele Societății Cooperative Meșteșugărești "Carpemat Nev", care deține și funcția de președinte al Ligii Naționale a Persoanelor cu Handicap. "S-a ajuns la situația că o persoană fizică, care are un angajat cu handicap, să înregistreze o cifră de afaceri de 22 de miliarde de lei, din comerț, în timp ce Carpemat Nev, care realizează producție și servicii cu 29 de oameni, din care 60% sunt persoane cu handicap, să realizeze o cifră de afaceri de 7 miliarde de lei." Anomaliile nu se opresc aici. Producția de echipamente de lucru și de protecție a unui SRL cu trei angajați, dintre care unul are handicap, este mai mare de 8 - 10 ori decât a unei unități în care lucrează 29 de persoane, din care 16 sunt cu handicap. Este limpede că respectivul SRL nu produce, ci vinde produsele altora. El este, pentru adevăratul producător, cheia cu care acesta deschide poarta achizițiilor publice, fără să participe la licitații.
"Prevederea din Legea 448/2006, de la articolul 78 (3), litera b, a fost obținută prin demersurile întreprinse de Asociația Nevăzătorilor, Liga Națională a Persoanelor cu Handicap, sistemul cooperației meșteșugărești și mai multe asociații. Menirea ei este să le asigure accesul pe piață unităților în care muncesc, într-adevăr, persoane cu handicap. În realitate, constatăm că profită de ea alții, care mimează grija pentru integrarea în muncă a persoanelor cu handicap, care fac comerț sau se ocupă cu intermedieri și care nu au amenajat locuri de muncă speciale pentru persoa-ne cu handicap" - afirmă Gheorghe Geacarel.
Modificările aduse de OUG 86/2008 nu au îndreptat situația. Dimpotrivă, au sporit confuzia.
Liber la șmecherii și hoții
La rândul său, Vasile Stavrositu, directorul executiv al Ligii Naționale a Persoanelor cu Handicap, susține: "Lucrurile stau astfel, niște șmecheri cu două persoane valide angajează pe hârtie, nu efectiv, o persoană cu handicap. Îi plătesc salariul minim pe economie să stea acasă. Societatea lor este autorizată ca unitate protejată, face parteneriat cu statul și obține portofoliul de comenzi fără licitație. Liga noastră nu este deranjată de faptul că există 300 sau 1.000 de unități protejate, ci de faptul că persoanele cu handicap nu sunt încadrate efectiv în muncă. De altfel, în acest scop sunt autorizate unitățile protejate și li se asigură accesul direct la achizițiile publice, prin intermediul parteneriatelor, pentru a permite persoanelor cu handicap să se socializeze și să-și câștige existența. Din păcate, legea are scăpări și a dat liber la șmecherii, la hoții. ANPH susține că nu are oameni să controleze și că Inspecția Teritorială a Muncii ar trebui să se ocupe și de această problemă. Or, ITM nu controlează, căci nu are nici un interes. Noi vrem să discutăm cu ministrul muncii, Marian Sârbu, să vedem ce se poate face."
Paravanul corupției
Statul ar trebui să intervină, pentru a face ordine. Firmele care parazitează Legea 448/2006 aduc prejudicii în primul rând persoanelor cu handicap, împiedicând integrarea lor reală în muncă. În al doilea rând, ele fac o concurență neloială unităților protejate, care se bazează cu adevărat pe munca persoanelor cu handicap, și le împiedică să se dezvolte, să asigure mai multe locuri de muncă și salarii mai bune pentru cei ce fac parte din această categorie. În al treilea rând, aceste firme se sustrag de la competiția deschisă și fac o concurență neloială pe piața achizițiilor publice. Nu în ultimul rând, statul are de pierdut, deoarece eludarea licitațiilor face ca achizițiile sale să fie mai scumpe. Nu trebuie omis un alt aspect: prevederile extrem de permisive ale legii, sunt un paravan pentru corupție.
"ANPH se ocupă doar de protecția pasivă a persoanei cu handicap, adică să-i dea ceva, să tacă din gură. Nu este interesată să cerceteze dacă omul lucrează efectiv. Noi vrem să se modifice legea, pentru a bloca acest fenomen. Noul președinte, Doina Micșunica Drețcanu, ne-a spus că nu vrea, pentru că legea este bună. Probabil că nu vrea să se complice" – a declarat Vasile Stavrositu.
Am încercat să obținem și punctul de vedere al președintelui Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap. Din păcate a fost imposibil. La numerele de telefon afișate pe site-ul instituției nu răspunde nimeni.
