Albania se pregătește să fie inclusă în NATO, cu cele 700.000 de buncăre ale sale din perioada comunistă, dovezi derizorii și omniprezente ale unei perioade în care țara, izolată de lume, trăia cu obsesia unui atac al Alianței Nord - Atlantice sau al Pactului de la Varșovia, relatează AFP.
- Publicitate -
Aceste construcții cenușii de mici dimensiuni ilustrează amploarea progreselor făcute în ultimii 20 de ani de acest stat balcanic, care a trăit timp de patru decenii (1945-1985) sub autoritatea dictatorului comunist Enver Hoxha, obsedat de eventualitatea unei agresiuni externe. Ironia istoriei, Tirana va adera la summit-ul de la Strasbourg și Kehl, din 3-4 aprilie, la NATO, organizație militară de care s-a temut atât de mult de-a lungul anilor.
Adesea grupate câte două sau trei, micile cupole din beton armat, cu intrare strâmtă, pot fi văzute în apropierea drumurilor, pe dealuri, în grădini sau în apropierea plajelor. "Buncărele trebuiau să reziste la tot, iar forma lor a fost concepută pentru ca gloanțele să ricoșeze", explică fostul ministru adjunct al Apărării, Maliq Sadushi.
Eforturile depuse de Albania au fost impresionante. Primul model a fost construit în 1968. Opt ani mai târziu, în 1976, Albania dispunea de o rețea complexă formată din mai multe sute de mii de buncăre, cărora li s-au adăugat mii de tuneluri. Acestea au fost proiectate să reziste unei invazii de "zece milioane" de oameni, explică Sadushi.
"Buncărele sunt indestructibile", spune și Hajri Shehu, unul dintre inginerii aflați la originea proiectului. Exact acest lucru reprezintă o problemă pentru albanezi, care par resemnați să trăiască pentru totdeauna cu aceste "ciuperci", concepute pentru eternitate, în adevăratul sens al cuvântului.
