Sistemul electoral american, același în bună măsură de aproape două secole, este unul dintre cele mai complicate din câte există în statele democratice.
- Publicitate -
Atunci când se duc la vot ca să decidă cine le va fi președinte, americanii nu-i vor vota direct pe Obama sau pe McCain, ci un grup de mari electori, reuniți în ceea ce se numește Colegiul Electoral. Anul acesta este ales al 44-lea președinte al Statelor Unite, care-și va prelua funcțiile la 20 ianuarie 2009.
Alegătorii americani nu participă, tehnic vorbind, la alegerea directă a candidatului. Votându-l pe unul dintre aceștia, americanii aleg, de fapt, o listă de electori, reprezentându-l pe fiecare candidat. Aceștia sunt reuniți în ceea ce se numește "colegiu electoral". Fiecare stat american are un anumit număr de electori, stabilit în funcție de mărimea populației.
În aproape toate statele - mai puțin în Maine și Nebraska, state ce respectă proporțiile de electori democrați și republicani - câștigătorul votului popular primește toate voturile colegiului electoral din statul respectiv.
De pildă, în California, unde este cea mai numeroasă populație, dacă un candidat obține cu un vot mai mult decât celălalt, el va câștiga toți cei 55 de electori. Același lucru se întâmplă și în cele trei state cheie, Ohio, Pennsylvania și Florida, unde, de altfel, candidații desfășoară și cea mai intensă campanie electorală. Din 1960 încoace, nimeni nu a devenit președinte dacă nu a câștigat în statele-cheie. În anul 2000, statul Florida i-a adus victoria lui George W. Bush. Iar în 2004, același candidat a obținut în Ohio un avans de 2%, hotărâtoare pentru cel de-al doilea mandat.
