Cercetători americani susțin că au identificat momentul și locul în care COVID-19 ar fi apărut pentru prima dată – și, spre surprinderea multora, nu a fost în China, așa cum se credea inițial.
- Publicitate -
Specialiștii de la Universitatea din California, San Diego, afirmă că au descoperit dovezi conform cărora SARS-CoV-2 – virusul care provoacă boala COVID-19 – ar fi început să evolueze, cel mai probabil, la lilieci încă din 2012, într-o zonă situată între vestul Chinei și nordul Laosului.
Ei au analizat peste 100 de coronavirusuri descoperite la lilieci potcoavă, comparându-le cu SARS-CoV-2 și cu „verișorul” său mai vechi, SARS-CoV-1 – virusul responsabil pentru epidemia din 2002. Aceste comparații le-au permis să construiască, conform afirmațiilor lor, cea mai detaliată imagine de până acum a evoluției acestor virusuri, scrie adevărul.ro
Rezultatele sugerează că cele mai apropiate rude virale ale SARS-CoV-2 au apărut cu 5 până la 7 ani înainte ca virusul să izbucnească în Wuhan.
Cum au ajuns SARS la 2.000 km distanță. Originea în sălbăticie, cu ani înainte de epidemii
În același timp, cele mai apropiate rude ale SARS-CoV-1 au fost găsite ca având originea cu până la un deceniu înainte de izbucnirea epidemiei acestui virus în Guangdong, sudul Chinei, în 2002.
În ambele cazuri, virusurile precursoare (ancestrale) au fost localizate la distanțe de 1.000 chiar peste 2.000 de kilometri de locurile unde au avut loc focarele umane – Wuhan, în 2019, pentru COVID-19, și Guangdong pentru SARS.
Cum liliecii potcoavă au teritorii foarte restrânse – de regulă doar câțiva kilometri pătrați – cercetătorii consideră puțin probabil ca animalele în sine să fi transportat virusurile pe distanțe atât de mari.
Câinii-raton și zibetele: posibile gazde intermediare pentru SARS-CoV-2
În schimb, cercetătorii susțin că virusul a ajuns cel mai probabil printr-o gazdă intermediară – cum ar fi câinii-raton sau zibetele – care au fost capturate și transportate de comercianții de animale sălbatice în piețele tradiționale din marile orașe.
Această concluzie reflectă ceea ce știau deja oamenii de știință despre izbucnirea SARS din 2002, când zibetele de palmier, vândute în piețele umede din China, au fost identificate drept intermediari cheie între lilieci și oameni.
Cercetătorii argumentează că în ambele focare de SARS, rezervoarele de virusuri din lilieci erau la mare distanță de orașele unde au izbucnit epidemiile – astfel, același tip de mișcare pe distanțe mari s-a produs și anterior și nu a fost un fenomen unic pentru COVID.
„Virusurile cele mai apropiate de coronavirusul original SARS au fost identificate la zibetele de palmier și câini raton în sudul Chinei, la sute de kilometri distanță de populațiile de lilieci care au fost sursa inițială a virusului. De peste două decenii, comunitatea științifică a ajuns la concluzia că aceste distanțe mari au fost parcurse prin comerțul cu animale sălbatice. Vedem același tipar și în cazul SARS-CoV-2", a declarat Michael Worobey, doctor în biologie, profesor și șef al Departamentului de Ecologie și Biologie Evolutivă de la Universitatea din Arizona.
Wuhan, epicentrul probabil: Legătura piețelor de animale cu SARS-CoV-2
Și dr. Joel Wertheim, expert de top în boli infecțioase și autor principal al studiului, a declarat: „La începutul pandemiei COVID, oamenii se îngrijorau că distanța dintre Wuhan și rezervoarele de virusuri din lilieci era prea mare pentru a susține o origine naturală. Acest studiu arată că nu este ceva neobișnuit".
Echipa de la UC San Diego a remarcat că patru piețe de animale vii din Wuhan vindeau, la sfârșitul anului 2019, specii cunoscute ca fiind susceptibile la virusuri provenite de la lilieci – cel mai clar indiciu de până acum că una dintre ele ar fi putut fi „epicentrul” primului focar uman.
Ipoteza scurgerii din laborator: Ce spun experții despre posibilitatea unei erori umane
Deși cercetătorii susțin originea naturală a virusului care a declanșat COVID-19, studiul nu poate exclude complet posibilitatea unei scurgeri din laborator.
