Rivalitățile dintre frați sunt inevitabile. Încă de la nașterea celui de-al doilea copil, începe competiția. Cel mare este gelos pe cel mic, care primește mai mult dar, care, de regulă, are și mai multe drepturi. Certurile și disputele sunt nesfârșite, uneori chiar violente.
- Publicitate -
O parte din conflicte sunt inevitabile. Trebuie să vă obișnuiți cu această idee. Rivalitatea formează caracterul copilului și îl învață să se apere în societate. Ea îl învață de asemenea partajul, negocierea, generozitatea, vivacitatea. De fapt, în viață, nimeni nu are "totul" doar pentru el, și trebuie să învețe într-o zi lucrul acesta.
După felul în care părinții vor interveni sau după modul în care vor aprecia fiecare copil, ei vor încuraja involuntar disputele sau, dimpotrivă, vor învăța copiii să le rezolve rapid și apoi să le evite.
Specialiștii enumeră câteva comportamente care stârnesc rivalitatea:
Sunteți convins că viața este un câmp vast de bătălie, unde, la sfârșitul încăierărilor permanente, nu supraviețuiesc decât cei mai puternici și cei mai căliți.
Sunteți convinși că frații și surorile trebuie neapărat să se iubească și să se susțină reciproc. Orice manifestare a unui sentiment negativ între ei vă tulbură și vi se pare contra naturii.
Aveți o preferință pentru unul dintre copiii dumneavoastră și îl faceți să beneficieze în consecință de un tratament special.
Cum îi iubiți pe toți la fel, vegheați să le dați mereu, cu strictețe, același lucru: aceeași atenție, aceeași porție de prăjitură, același număr de cadouri de Crăciun etc. Vă gândiți că a ține cont de nevoile lor individuale ar deschide ușa nedreptății. Îi comparați pe copii, dându-i unuia ca model, pozitiv sau negativ, pe celălalt. Spuneți fraze de genul: "Niciodată fratele tău, la vârsta ta, nu m-ar fi enervat în halul asta"; "Ea, la vârsta ta, nu mai făcea pe ea!"
Îl atenționați sistematic pe cel care atacă sau lovește. Îl certați exclusiv pe el, fără să vă ocupați de cel agresat, nici de motivele care l-au împins pe agresor la gestul acesta.
Comportamente care atenuează rivalitatea
Sunteți preocupat de problema relațiilor între frați încă de la vârsta cea mai fragedă: îi învățați să împartă, să schimbe, să rezolve conflictele, să se respecte. Nu așteptați să crească, sperând că lucrurile se vor aranja de la sine.
Permiteți fiecărui copil să aibă sentimente negative față de fratele sau sora sa. La nevoie, îi ajutați să și le exprime.
Evitați să dați sau nu dreptate unuia sau altuia dintre copiii care se ceartă. Interziceți total violența fizică.
Nu catalogați un copil ca agresor, "rău", iar pe celălalt ca victimă pe care trebuie să o protejați.
Definiți reguli de comportament și vegheați să fie sistematic aplicate. De exemplu: "Fiecare cu jucăriile lui"; "O jucărie împrumutată trebuie dată înapoi"
Nu dați nici o atenție specială când un copil "pârăște", decât, bineînțeles, atunci când este vorba de o situație periculoasă, pentru care trebuie să interveniți. Le oferiți sarcini de realizat în comun, în așa fel încât să dezvoltați spiritul de coope-rare și nu numai pe cel de rivalitate.
Respectați individualitatea și caracterul fiecăruia. Copiii dumneavoastră sunt diferiți și dați fiecăruia ceea ce are nevoie. Astfel, îi asigurați de faptul că sunt unici pentru dumneavoastră și îi iubiți în totalitate, așa cum sunt.
