Fondurile structurale sunt menite să accelereze procesul de "catching-up" al României, față de restul statelor membre ale Uniunii Europene.
- Publicitate -
Problema e că mulți întreprinzători mai au destul "catching-up" de făcut, pentru a fi în stare să înțeleagă conceptul de "fond structural".
Exact ca în reclama cu "Nu tăia copacul în curte, că te amendează UE", mulți manageri cred că fondurile sunt un fel de pomană comunitară. Evident, nu este așa. Comisia Europeană nu dă fonduri "pentru orice", ci pentru proiecte viabile, care trebuie să reducă decalajele economice și administrative dintre statele membre.
Conform definiției din manual, fondurile structurale reprezintă "o injecție anuală de resurse de 3-5% din PIB, în intervalul 2007 - 2015".
În cifre, asta înseamnă un buget alocat de circa 195,5 milioane euro, pentru 2008, din care 167 milioane euro bani de la CE și 28,5 milioane de la Ministerul pentru IMM-uri.
Vestea bună (și proastă, în același timp) este că deocamdată suntem în grafic, din punctul de vedere al absorbției de fonduri structurale. În 2007 nu am contractat niciun eurocent, iar în acest an vom începe probabil să primim bani pentru proiectele depuse încă din vara lui 2007.
Spre exemplu, Cehia și Polonia, țări care au aderat la UE în 2004, nu au luat niciun ban până la finele lui 2005, când gradul de absorbție era de circa 5%. Din 2006 însă, situația s-a schimbat și ambele state au reușit să depășească nivelul de 50%. Situația a fost similară și în Slovenia, Estonia și Ungaria. Niciun proiect în primul an și apoi un grad mare de absorbție. De altfel, cel mai spectaculos salt l-a făcut Slovenia, de la 0% în 2004 la 64,7% în 2005, cel mai mare grad de absorbție din UE, la ora actuală.
Ca să nu fim ultimii din UE și la acest capitol, ar trebui să avem în acest an un grad de absorbție mai mare de 38,6% (Cipru) și să încercăm să ajungem la media comunitară, de 46,7%.
"Important este să urmăm modelele eficiente, puse în practică de statele care au aderat înaintea noastră, cum ar fi Slovenia și Estonia. Problema e că cele două state reprezintă două sisteme diametral opuse. Slovenia s-a bazat pe descentralizare și împărțirea atribuțiilor de management al fondurilor. Estonia s-a axat pe o autoritate centrală puternică și nu a împărțit atribuțiile între mai multe instituții", explică Dumitru Nancu, directorul executiv al Oficiului Teritorial pentru IMM-uri și Cooperație (OTIMMC) Constanța.
Nici exemplul Ungariei nu ar trebui ocolit. Potrivit statisticilor europene, 10.000 de aplicații au fost depuse de întreprinzători din Ungaria, în 2004, din care peste 6.000 au primit finanțare, în valoare totală de 330 milioane euro. Din cele 6.000 de proiecte, circa 75% au fost depuse de întreprinderi mici și mijlocii.
Deocamdată, cererea de proiecte în cadrul Programului Operațional Sectorial (POS 2007 – 2013) doar ce a început. Rezultatele intermediare se vor vedea la jumătatea lunii iunie. Dacă la acea dată stăm prost, speranța este anul 2009.
