Ce fel de părinte ești?

Cum îți crești copilul? După sfaturile experților sau duci mai departe educația primită în familie? Psihologul Loredana Ionașcu de la Clinica TerapiaM spune că oricare dintre variante este bună atâta timp cât nu conduce la anumite atitudini parentale care sunt dăunătoare pentru evoluția copiilor. Raportul copilului cu lumea exterioară cât și personalitatea pot fi influențate nefast prin respingere, superprotecție, adorație sau autoritarism din partea părinților.

Părinții care resping copilul îl protejează insuficient. În astfel de cazuri, copilul este perceput ca acel ceva ce le limitează libertatea sau ca o sursă de frustrare care nu prea le aduce vreo bucurie. Copilul ajunge să fie neglijat și lăsat în voia unui mediu pe care nu știe să-l gestioneze. Copilul se simte abandonat, nesigur și fără încredere în sine. Simte lumea exterioară ca fiind periculoasă, iar el neputincios. Va ajunge să fie dependent de alții și incapabil să se descurce singur.

Părinții superprotectivi văd copilul ca fiind o ființă foarte prețioasă ce nu trebuie deranjată cu nimic. De asemenea îl văd incapabil să se descurce fără ajutorul lor. Copilul ajunge să fie veșnic cocoloșit și ferit de toate dificultățile. Astfel, părinții îi prezintă copilului o realitate eronată. Nu este lăsat singur, nu este lăsat să încerce nimic, făcând părinții totul în locul lui. Acestui copil îi lipsește voința și inițiativă și trăiește cu sentimentul că părinții vor fi mereu lângă el să îl ajute.

Părinții care își adoră copilul îi satisfac toate dorințele. De asemenea, sunt excesivi de toleranți și își organizează viața în jurul copilului. Copilul este foarte răsfățat și are întotdeauna dreptate. Micuțul ajunge să creadă că este perfect, că merită totul și că este un suveran absolut. Este egocentrist, are dificultăți de adaptare.

Părinții autoritari sunt de părere că micuțul trebuie să fie educat strict și să asculte de ordinele lor altfel va fi pedepsit. Părinții sunt la curent cu toate activitățile, distracțiile și prietenii copilului. Lui i se pretinde foarte mult și i se interzice aproape tot. Din cauza așteptărilor uriașe, copilul nu se simte în siguranță. El va trăi toată viața cu un sentiment de frustrare și sub tutela părinților.