Ciprioţii au votat în număr mare, duminică, într-un scrutin prezidenţial strâns, preocupaţi de scandalurile de corupţie şi inflaţia galopantă pe insula lor divizată de aproape o jumătate de secol, relatează agenţia France Presse, consultată de Agerpres.
- Publicitate -
Potrivit sondajelor la ieşirea de la urne, publicate de mai multe media cipriote, diplomatul Nikos Christodoulides s-ar afla în frunte, dar fără majoritate absolută, un al doilea tur de scrutin urmând să aibă loc în 12 februarie.
Participarea la vot a fost de aproximativ 72%, puţin mai ridicată decât în cursul ultimelor alegeri prezidenţiale din 2018, conform primelor cifre oficiale publicate după închiderea birourilor de vot la ora locală 18:00 (16:00 GMT).
Cei circa 561.000 de alegători ciprioţi greci aveau de ales între 14 candidaţi pentru a-i succede în funcţie preşedintelui de dreapta Nicos Anastasiades, în vârstă de 76 de ani.
Considerat favorit, Nikos Christodoulides, 49 de ani, ministru de Externe între 2018 şi 2022, ar avea mai multe puncte avans în faţa rivalilor săi Andreas Mavroyiannis (66 de ani), susţinut de partidul comunist Akel, şi Averof Neofytou (61 de ani), lider al partidului conservator Disy.
Ultimii doi au aproape acelaşi număr de voturi, potrivit mai multor sondaje.
Membru al Uniunii Europene din 2004, Cipru este divizat de la invazia turcă din 1974 a unei treimi din nordul insulei, ca răspuns la o lovitură de stat a naţionaliştilor ciprioţi-greci care doreau să alipească ţara la Grecia. Negocierile cu privire la reunificare se află în impas din 2017.
