Divergenţa puternică dintre Europa şi SUA cu privire la procesul de negociere pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina a dominat Conferinţa de Securitate de la Munchen, care s-a încheiat cu îngrijorarea larg răspândită că Washingtonul vrea să excludă Bătrânul Continent de la masa negocierilor, relatează agenţia EFE.
- Publicitate -
Liderii europeni au subliniat ideea că nu poate exista un proces de negociere fără Ucraina şi fără Europa, nicio discuţie despre viitoarea arhitectură de securitate a continentului fără Europa.
Keith Kellogg, emisarul special al preşedintelui american Donald Trump pentru războiul din Ucraina, a declarat deschis că nu consideră că europenii ar trebui să fie implicaţi direct în negocieri.
Washingtonul susţine că procesul de la Minsk din 2014 şi 2015 pentru încetarea focului în regiunea Donbas din Ucraina a eşuat pentru că au fost prea multe părţi implicate.
În plus, Trump a sugerat că un acord de pace implică mai întâi un pact între el şi liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, şi nu cu preşedintele ţării invadate, Volodimir Zelenski. Astfel, europenii nu sunt îngrijoraţi doar pentru că nu au nicio voce la masa negocierilor, ci şi pentru că nu sunt consultaţi sau chiar informaţi despre tipul de pace pe care SUA doresc să o propună pentru Ucraina.
Preşedintele leton Edgars Rinkevics a insistat asupra necesităţii de a continua sprijinirea Ucrainei astfel încât aceasta să se afle într-o situaţie de forţă care să nu permită negocieri pe la spatele său. Rinkevics a mai spus că dacă Europa trebuie să îşi asume mai multă responsabilitate în privinţa Ucrainei, aşa cum doresc SUA şi cum este dispusă să facă, atunci trebuie să aibă un rol în negocieri.
„Sunt convins că SUA vor să pună capăt războiului. Cel în care nu am încredere este Vladimir Putin şi există pericolul ca SUA să se înşele în privinţa sa. Despre ce vorbim: o pace durabilă sau o încetare a focului care să permită Rusiei să se reînarmeze?", a spus președintele leton.
De asemenea, fostul ministru spaniol de externe şi actualul rector al Şcolii de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale din Paris, Arancha Gonzalez Laya, a descris ceea ce s-a întâmplat la conferinţa de securitate cu delegaţia SUA ca fiind „un punct de cotitură” în relaţiile transatlantice.
