Consiliul Județean Constanța (CJC) a adoptat săptămâna trecută o hotărâre privind participarea sa în cadrul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară "Dobrogea" (ADI Dobrogea), ce ar avea drept membri toate primăriile constănțene. Asociația a fost ambalată frumos într-un înveliș publicitar al minunatei idei de dezvoltare intercomunitară pentru realizarea în comun a proiectelor de interes zonal și regional. Sub această mască, se ascund din nou intențiile CJC de a avea drept exclusiv de gestionare a proiectelor.
- Publicitate -
Potrivit prezentării generale, scopul asociației îl reprezintă exploatarea, monitorizarea și gestionarea în comun a serviciilor comunitare de utilități publice: alimentarea cu apă și canalizare, producția, transportul, distribuția și furnizarea de energie termică în sistem centralizat, salubrizarea localităților, iluminatul public, administrarea domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale, transportul public local. Au primit invitația de a se lansa în această aventură toți primarii din județ. Ei trebuie să adopte într-o ședință de consiliu local un proiect de hotărâre privind participarea în cadrul ADI. Situația devine și mai interesantă când invitația se transformă de fapt într-o obligație. Membrii, prin intermediul acestei asociații, vor putea accesa finanțări internaționale pentru reabilitarea și modernizarea infrastructurii locale. Edilii sunt forțați să hotărască soarta localităților luând în calcul principiul "nu intri în horă, nu joci".
CJC, majoritate decizională
Organul de conducere al Asociației este Adunarea generală. Fiecare asociat va avea un reprezentant în Adunarea Generală. Cu toate acestea, la nivel decizional Consiliul Județean va deține 51% din voturi, restul de 49% fiind distribuite pro-porțional cu numărul de locuitori pentru fiecare asociat în parte. Hotărârile se vor lua cu 51% din voturile tuturor asociaților la prima convocare și cu 51% din voturile asociaților prezenți la a doua convocare. În traducere liberă, monopol CJC și asupra acestui domeniu. Și de această dată, cuvântul CJC cântărește cel mai greu, comunele și municipiile fiind nevoite să se supună majorității Consiliului (51%). Va exista și un Consiliu director, condus de un președinte care este și președintele Asociației. Consiliul director va fi organul executiv de conducere, format din președintele Asociației și încă doi membri numiți de adunarea generală, pe o perioada de patru ani.
Pesediștii, mereu aproape de CJC
Cei care și-au dat de la bun început acordul pentru funcționarea acestei asociații sunt primarii PSD. Astfel, Constantin Bențea din comuna Bărăganu a afirmat cu tărie că sprijină acțiunile acestui organism. "Atât timp cât ajută la dezvoltarea mai multor localități, cu atât mai bine", a fost de aceeași părere și primarul Gheorghe Manta din Chirnogeni. Cu trup și suflet prins în vacanța cu care s-a cinstit, Ion Nicolin, primarul comunei Negru Vodă, a ținut să se manifeste cu franchețe în legătură cu această problemă. "Eu sunt în concediu. Nu știu despre ce este vorba. Mai lăsați-mă două zile", s-a relaxat edilul fără să accepte propunerea unei clarificări. Eugen Dumitru, primarul comunei Cuza Vodă, a încercat, în aparență, o atitudine neutră față de acest subiect. "În cazul în care Consiliul Local este de acord, voi fi și eu de acord să devenim asociați. Oricum, eu voi iniția un proiect de hotărâre în acest sens, dar nu vă pot da un răspuns concret acum. Dacă nu ne asociem, nu vom putea accesa niște fonduri", a identificat imediat avantajele asocierii primarul.
Opoziția nu vrea să joace după cum cântă Consiliul
Gheorghe Cojocaru (PD-L), primarul din Murfatlar, respinge această idee. "Eu nu îmi doresc așa ceva. Vor să creeze o megasocietate care să controleze tot, iar noi vom pierde puterea de gestionare a situațiilor proprii", a admis el. Nici edilul comunei Castelu, Anghel Nicolae, nu este de acord cu înființarea acestei societăți. "Da, noi suntem ca soldații. Executăm la ordin. Nu se poate așa ceva. Toată lumea vorbește despre descentralizare și noi ce facem acum? Punem monopol?", s-a revoltat Nicolae. "Există deja proiecte intercomunitare. Se consumă bani degeaba", a încheiat el. De aceeași părere a fost și liberalul Ion Oprea, primarul din Săcele. "Eu nu sunt adeptul unor astfel de CAP-uri. Noi dezvoltăm proiecte pe cont propriu, împreună cu localitățile apropiate", a concluzionat răspicat Oprea.
