După un an catastrofal din punct de vedere agricol, producătorii constănțeni anunță producții record. Principalele argumente invocate de majoritatea acestora sunt sprijinul acordat în toamnă de către Ministerul Agriculturii, pentru înființarea culturilor, și precipitațiile căzute pe timpul iernii și în primăvară, care au favorizat dezvoltarea.
- Publicitate -
"Contrar așteptărilor noastre, culturile sunt deosebit de bune, mai ales după ce, anul trecut, cei mai mulți fermieri au avut numai de pe pierdut din cauza secetei și abia au găsit bani pentru înființarea noilor culturi. Dacă nu ar fi fost banii de la minister, este greu de crezut că am fi reușit creșterea suprafeței cultivate cu aproximativ 30%. Majoritatea producătorilor mari și cei care au utilaje au început campania de recoltat la orz. La grâu se mai așteaptă în jur de zece zile pentru că plantele încă se dezvoltă, chiar dacă au ajuns deja la maturitate", a declarat, pentru "Cuget Liber", Cornel Zamfir, unul dintre principalii producători agricoli din județ.
Una din culturile care prind din ce în ce mai bine în județ este rapița, care, oficial, a fost cultivată în toamnă pe aproximativ 60.000 de hectare, dintr-un total de peste 250.000 de hectare. Unul dintre motivele pentru care tot mai mulți fermieri se orientează către rapiță este prețul atractiv la care se valorifică producția. De asemenea, un rol important îl joacă și faptul că rapița nu necesită la fel de multă apă în comparație cu grâul, mai ales în condițiile în care sistemul de irigații din Constanța este aproape inexistent.
"Din cele 1.300 de hectare pe care le lucrez, 30% sunt cultivate cu rapiță, apoi 10-12% cu orz, aproximativ 260 de hectare de grâu și restul cu porumb. Prețurile la care se valorifică rapița pe piață este unul foarte bun, de aproximativ 600 de dolari pe tonă. Anul trecut, spre exemplu, în condițiile acelea de secetă, am obținut o producție de 3.500 de kilograme la hectar, ceea ce a fost foarte bine. Cam aceeași producție o estimez și în acest an, poate chiar de patru tone la hectar. Tendința este clară. Atâta timp cât barilul de petrol a ajuns la 150 de euro iar rezervele la nivel mondial sunt în scădere, alternativa rămâne biodieselul, care se obține din rapiță, floare sau soia, și bioetanolul, care se obține din produse cerealiere", a adăugat Cornel Zamfir.
De partea cealaltă, un alt producător important, care lucrează circa 1.000 de hectare, Dumitru Manole, din Amzacea, și-a declarat încrederea în culturile de grâu. În opinia lui, principalul motiv pentru care mizează pe această cultură este creșterea consumului de alimente la nivel mondial. Mai mult decât atât, el a dat drept exemplu marile țări producătoare de grâu care, tocmai din acest motiv, au renunțat la exporturi, încercând astfel să evite eventuale crize. "Se tot pune problema dacă prețurile la grâul recoltat în acest an vor fi sub cele de anul trecut. Chiar dacă în 2007 prețurile au fost influențate și de seceta care a afectat culturile, din punctul meu de vedere nu se va întâmpla acest lucru pentru că oamenii au nevoie de hrană. Mai mult, am convingerea că, în actuala campanie de recoltat, producțiile vor fi unele record, de aproximativ 7.000 de kilograme la hectar, în condițiile în care în 2007 au existat și cazuri unde abia s-au obținut 2.000 de kilograme la hectar", a declarat Dumitru Manole.
Potrivit informațiilor oferite de către reprezentanții Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, în toamna anului trecut au fost efectuate lucrări de însămânțare pe o suprafață de 278.000 de hectare, din care 173.000 de hectare cu grâu, 63.000 de hectare de rapiță, 34.000 de hec-tare de orz și orzoaică și 8.000 de hectare de plante furajere.
