Cazul celor doi marinari români de pe vrachierul Saldanha, răpiți de pirați, a fost tema conferinței de presă organizate ieri, la sediul Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare - ARSVOM. Față în față cu jurnaliștii s-au aflat Dorel Onaca, noul director general al instituției, și Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor.
- Publicitate -
Forță de "non-intervenție"
Președintele SLN a afirmat că, potrivit datelor pe care le deține, în momentul capturării de către pirați, nava Saldanha se afla pe culoarul de protecție, controlat de navele de război din forța internațională, care patrulează în zona Golfului Aden. Atacul pirateresc s-a dat de la bordul unei ambarcațiuni rapide. Cea mai apropiată navă de război, o fregată britanică, se afla la o depărtare de 3 mile. De ce nu a intervenit la timp? Este întrebarea care își așteaptă răspunsul. Culoarul de navigație se pare că nu este chiar atât de sigur precum se crede, a tras concluzia Mihălcioiu.
El a declarat că Ministerul Afacerilor Externe din România este în contact cu ambasada țării noastre de la Atena, cu ministerul elen de externe și cu armatorul grec Cardif Marine. Ce soluții există în astfel de situații? Acțiunea în forță, pentru eliberarea ostatecilor, este varianta care din start trebuie exclusă. S-ar pune în pericol viața prizonierilor, a spus liderul SLN. Cea de a doua este negocierea. Pirații capturează navele, încărcătura și echipajele pentru a obține, în schimbul lor, o răscumpărare consistentă. Cele ce plătesc sunt companiile de asigurări, care se implică alături de armatori în procesul negocierilor. Până în prezent, pirații nu și-au făcut cunoscute pretențiile.
Fenomenul pirateriei este tot mai îngrijorător pentru navigatorii români. Faptul că ei reprezintă circa 10% din totalul marinarilor aflați pe mările și oceanele lumii arată că riscul românilor de a se număra printre victimele pirateriei este ridicat, a afirmat Mihălcioiu. În prezent, a spus el, circa 100 de nave cu 300 de navigatori se află în mâinile piraților somalezi.
Dorel Onaca a lăsat să se înțeleagă că se implică în acest caz și că se află în contact cu 5 persoane bine informate din zonă. El nu a dat detalii despre modul în care va acționa, mulțumindu-se să reamintească reușita sa în eliberarea a 13 români căzuți în mâinile piraților somalezi, în urmă cu mai mulți ani. Onaca și-a exprimat convingerea că ostatecii de pe Saldanha vor fi eliberați.
La bordul lui HMS Northumberland
Informațiile despre acest caz sunt contradictorii. Există o altă variantă, a unui observator de la fața locului. Jonah Fisher este corespondent BBC, în zona Golfului Aden. El participă la misiunile de patrulare ale navelor și elicopterelor britanice. La momentul atacului, se afla pe fregata HMS Northumberland. În știrea transmisă de el pe 22 februarie 2009, care a fost preluată de media mondială, mai puțin de cea din România, se spune că radarul navei de război a dat prima informație că Saldanha se află în pericol. În ciuda faptului că exista un coridor prestabilit, de navigație în Golful Aden, vrachierul se abătuse de la rută, îndreptându-se direct spre Somalia (din relatare nu reiese clar dacă se abătuse înainte de a fi capturată sau după ce a intrat pe mâinile piraților).
Corespondentul afirmă că, în acel moment, comandantul lui HMS Northumberland nu a putut să mai facă nimic: "Era forțat să privească cum Saldanha și cei 22 de navigatori prizonieri se îndepărtau spre Capul Horn".
Un elicopter a fost trimis să observe vrachierul. De asemenea, s-a stabilit legătura radio cu Saldanha, de unde s-a primit informația că echipajul este ostatec și că nava de război trebuie să stea deoparte.
Mai târziu, fregata a găsit ambarcațiunea piraților, care se deplasa în derivă. Pe ea se aflau cârlige cu două capete, folosite la abordaj, grenade RPG și ceva bani. Se pare că Saldanha a fost sechestrată pe timp de noapte sau la primii zori, pe când se afla la o distanță de 60 de mile (100 km) poziția lui HMS Northumberland.
