Fructele de import câștigă teren pe fondul reducerii producției interne Suprafața totală a livezilor s-a înjumătățit, de la 6.838 hectare, în 1989, la 3.247 hectare, în prezent

Suprafețele cu pomi fructiferi tind să devină o raritate în România, iar fructele autohtone au din ce în ce mai puține spații de desfacere, în dauna importurilor masive. Fondurile pentru cercetare au fost reduse, iar astăzi are loc o întâlnire a pomicultorilor la Academia de Științe Agricole și Silvice din București pentru

a discuta situația sectorului.

La întâlnire participă și directorul Stațiunii de Cercetare - Dezvoltate pentru Pomicultură Constanța, Cristian Păltineanu.

"Din cauza crizei, apar din ce în ce mai multe probleme legate în primul rând de finanțare. Pentru acest an, am contractat cinci - șase proiecte de la ministerul cercetării, în valoare de aproximativ 7,5 miliarde lei. Ni s-au redus fondurile la doar 1,8 miliarde lei. Guvernul nu-și respectă promisiunile și, ceea ce este mai grav, nu respectă prevederile Uniunii Europene de a acorda cercetării cel puțin 1% din PIB", a declarat pentru ziarul "Cuget Liber", Cristian Păltineanu.

Stațiunea de cercetare are în administrație, "potrivit legii", 271 hectare de teren. "De facto, în prezent avem 227 hectare. În 2003, când ne-am schimbat numele, aveam aproximativ 700 de hectare, însă o mare parte din suprafață a fost retrocedată", a explicat directorul "Pomicola" Constanța. Pentru această primăvară, 13 hectare din zona Eforie - Agigea și 8 hectare din Valu lui Traian vor fi cultivate cu pomi fructiferi.

Cercetarea nu este o prioritate nici pentru acest guvern

"Nu se dorește dezvoltarea cercetării. Finanțarea este precară, ca efect al cotei reduse acordate ministerului de resort, care în 2009 s-a redus de patru ori, față de 2008. În toate statele din vest, cercetarea e finanțată de la stat. În plus, din ce în ce mai mulți agricultori preferă să meargă la supermarket și să cumpere pomi im-portați și neaclimatizați", a afirmat Cristian Păltineanu.

În aceste condiții, cea mai mare parte a veniturilor stațiunii vine de pe urma valorificării și vânzării producției obținute la angrosiștii din toată țara. Stațiunea vinde și pomi care, de ieri, costă 16 lei bucata. "Prețul a fost de 20 de lei pentru un pom, însă, pe fondul scăderii cererii de vânzare, am decis să mai reducem din preț și să stimulăm cererea locală", a precizat inginerul agronom.

Meseria de pomicultor este pe cale de dispariție, mai ales din cauza nerentabilității activității și ciclului de producție lung. Mai există puțini pomicultori autentici în România, iar ajutoarele de la stat sunt insuficiente. Subvenția este de 3.200 de lei pe hectar, în acest an, aproximativ 30% din cheltuielile estimate pentru întreținerea unei culturi de pomi fructiferi. Majoritatea fermierilor vor tehnologii importate, o armă cu două tăișuri, în contextul în care anumite soiuri nu sunt adaptate pentru clima aridă din Dobrogea.

"Din 1990, plantațiile de pomi fructiferi au scăzut permanent. Culturile au îmbătrânit , iar înlocuirea presupune o investiție serioasă. Există suprafețe întinse nelucrate și plantații întregi sălbăticite. În acest fel, am ajuns să importăm fructe de tradiție pentru Dobrogea, precum piersicile și caisele", a mai declarat Cristian Păltineanu.

Suprafața totală cu pomi fructiferi s-a înjumătățit față de anul 1989, de la 6.838 hectare, la 3.247 hectare, în Dobrogea. Caisul are cea mai mare pondere din suprafața cultivată, cu 1.130 hectare, urmat de piersic - 901 hectare, cireș și vișin - 468 hectare, prun - 331 hectare și măr - 218 hectare.