Dialogul social a început să funcționeze la nivel național. Pentru prima oară în istoria României, proiectul bugetului de stat a fost discutat cu organizațiile patronale
- Publicitate -
și sindicale înainte de a fi trimis la Parlament. Mai mult, Guvernul Boc s-a sfătuit cu partenerii sociali asupra programului de măsuri anticriză.
Micro și macrocriză
Depresiunea nu se manifestă, însă, doar la nivel național. Ea afectează în primul rând microeconomia. De la nivelul companiilor, criza se extinde pe platformele și zonele economice și, apoi, cuprinde ramuri întregi de activitate. Drept urmare, pentru a găsi căile ieșirii din impas, ar trebui să funcționeze dialogul social la toate nivelurile economiei.
Portul Constanța este grav afectat de criza economică. Traficul de mărfuri a scăzut cu 19% în luna ianuarie. Pentru lunile următoare, prognozele sunt destul de pesimiste. Fluxurile de mărfuri se vor reduce în continuare. Sub amenințarea scăderii fără precedent a activității, companiile portuare apelează la măsuri disperate: plata salariilor în funcție de volumul de activitate realizat, trimiterea angajaților în șomaj tehnic, concedieri. În alte porturi, situația este chiar mai gravă. Cele mai afectate sunt cele de la Dunăre.
O meteahnă veche
În aceste condiții extrem de vitrege pentru portuari - fie că sunt autorități sau agenți economici, patroni ori salariați - un program anticriză este mai mult decât necesar. Iar acesta ar trebui să fie rezultatul dialogului social.
"Din păcate, dialogul social la nivelul porturilor românești nu există – afirmă Petre Costel, președintele Federației Naționale a Sindicatelor Portuare. Problema nu datează de azi sau de ieri; este mai veche. Există o comisie de dialog social la nivelul Ministerului Transporturilor care se ocupă de problemele generale ale ramurii, dar în porturi, instituția dialogului social nu există. Suntem în plină criză și, cu toate acestea, reprezentanții autorităților portuare, ai patronatului și sindicatelor nu s-au întâlnit niciodată în formulă tripartită, nu au discutat problemele generate de acest flagel economic și măsurile ce trebuie luate pentru a sprijini atât companiile, cât și forța de muncă să treacă prin momentele dificile ale scăderii traficului. Lipsa dialogului este caracteristică tuturor porturilor: Constanța, Tulcea, Brăila, Galați și așa mai departe."
Nu-i târziu!
Nici măcar la nivelul tuturor unităților portuare nu funcționează mecanismul dialogului. Conducerile unor companii anunță sindicatele că e criză, că traficul a scăzut și le transmit ce măsuri au luat, fără să le mai consulte.
"Problema crizei depășește, însă, puterile unităților economice. Este nevoie de un dialog la nivelul porturilor, pentru a obține și sprijinul Guvernului României, atât pentru agenții economici, cât și pentru salariați. În această perioadă, în toate porturile lumii se discută despre lucrătorii ce urmează a fi disponibilizați, despre ce trebuie făcut pentru a fi păstrați până la momentul în care traficul va crește. Dacă nu vor avea parte de protecție socială, cei concediați vor fi pierduți, pentru că vor intra pe piața muncii și își vor găsi de muncă în alte domenii. Acum se poate constata cât de utilă ar fi fost acea rezervă de forță de muncă portuară, care ar fi permis reglarea activității companiilor în funcție de trafic. Din păcate, nimeni nu ne-a susținut să transpunem această inițiativă sindicală în text de lege, iar acum toată lumea are de suferit. Porturile ar trebui să aibă instituționalizat dialogul social, comisiile paritare, tripartitismul" – afirmă liderul sindical.
Petre Costel susține că autoritățile portuare, în calitate de reprezentante ale statului, ar trebui să fie preocupate nu doar de chirii și tarife portuare, ci și de problemele care privesc forța de muncă. El consideră că nu este târziu ca administrațiile porturilor să convoace partenerii de dialog social pentru a găsi împreună măsurile pentru a asigura stabilitatea economică și socială și pentru a diminua consecințele crizei.
