O înșiruire de cruci simple, în contrast cu sutele de pietre funerare albe, din marmură rece. Le găsești undeva, la marginea cimitirului, în apropierea unei capele micuțe. Nu poți trece printre cruci, mai ales dacă a plouat, pentru că nu există alei. Doar pământ. Câțiva trandafiri însuflețesc peisajul. Au înflorit de curând, deși e mijlocul lunii decembrie. În unele locuri, nu mai există nici măcar crucile.
- Publicitate -
Aici sunt îngropați morții nimănui. Fără familii, fără case. Une-ori, fără identitate. Povești de viață sfârșite tragic, care nu vor fi descifrate niciodată. Singuri în viață, singuri în fața morții, singuri pe ultimul drum.
În cimitirul Viile Noi, din Constanța, există un loc al morților fără familii. Unii au identitate, alții sunt necunoscuți.
Un om, un număr
Condiția socială e vizibilă și dincolo de moarte. De o parte, sunt pietrele funerare moderne, din marmură, cu felinare unde se află resturi de lumânări care au fost cândva aprinse. De cealaltă parte, crucile simple, din lemn, măcinate de ploi. Niciun nume. Fiecare cadavru e un număr pentru că, uneori, identitatea dispare odată cu ei. La alte pietre funerare, preoții fac, din vreme-n vreme, slujbe de pomenire. Pe ei nu-i pomenește nimeni.
În acest an, la Constanța, au existat 29 de astfel de cazuri, iar anul trecut - 38, după cum ne-a declarat dr. Marius Popa, șeful Serviciului de Medicină Legală din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța. Anul trecut, 12 dintre aceste cadavre au fost identificate. În cazul în care, ulterior, decedatul este identificat, Medicina Legală eliberează un certificat constatator al decesului în care este precizat numele defunctului.
Șapte cazuri la Spitalul Județean
La Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța, în acest an, au fost înregistrate șapte decese în cazul pacienților fără aparținători, după cum a declarat dr. Florian Stoian, purtătorul de cuvânt al unității medicale.
Potrivit legii, cadavrele identificate, dar fără aparținători, pot fi preluate de serviciile pentru exploatarea cadavrelor ale Catedrelor de Anatomie ale Facultăților de Medicină și folosite ca materiale didactice. Asta doar în cazul în care nu sunt revendicate timp de 10 de zile sau este cunoscut faptul că nu au aparținători, iar între serviciul de anatomie patologică și morga spitalului există un protocol de colaborare. Instituțiile de învățământ superior medical uman care preiau cadavre în scop didactic sau științific asigură serviciile funerare, după cum arată Legea nr. 104/ 27 martie 2003, privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului.
În cazul persoanelor neidentificate, autopsia este obligatorie, prin lege. "Cazurile fără identitate sunt cazuri mai delicate pentru Medicina Legală. Ele nu pot deveni materiale didactice pentru Facultatea de Medicină, pentru că nu au identitate", a declarat dr. Marius Popa.
Slujbă la Morgă
Autoritățile locale se ocupă de înhumarea acestor cadavre. La Constanța, primăria acordă un loc de înhumare cazurilor sociale și speciale, așa cum sunt cadavrele neidentificate, cu scutirea taxei de concesiune. Timp de 30 de zile, cadavrele sunt păstrate la morgă, după care, în cazul în care nu sunt identificate, sunt înhumate. Slujba este oficiată de preoți, uneori la biserică, în cazul în care autoritățile permit acest lucru, alteori la morgă, la frigidere, pentru mortul a cărui identitate este doar un număr. "Pe noi ne solicită cei care se ocupă de înhumare. Noi facem slujba presupunând că decedatul ar fi creștin, chiar dacă identitatea este necunoscută", a declarat preotul Eugen Tănăsescu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului.
Sunt înmormântați creștinește, deși nimeni nu știe nimic despre viața lor. Copii, adulți sau bătrâni, toți au parte de același tratament.
Poate au avut familii, povești de viață frumoase, poate au avut totul, dar nu mai au nimic. Nici măcar nume. Ajung la marginea unui cimitir și nu mai sunt pomeniți niciodată.
