Președintele Statelor Unite, Donald Trump, găzduiește joi o ceremonie de semnare a acordurilor pentru noul „Consiliu al Păcii”, eveniment organizat în marja Forumul Economic Mondial de la Davos.
- Publicitate -
Potrivit lui Steve Witkoff, până în prezent 25 de state au acceptat invitația lansată de Donald Trump de a se alătura Consiliului, însă niciunul dintre principalii aliați europeni ai Statelor Unite nu și-a asumat încă un angajament ferm, iar unele capitale au respins deschis inițiativa.
Puteri extinse pentru Trump, prevăzute în statutul Consiliului
Proiectul de statut al „Consiliului Păcii”, document transmis de SUA mai multor capitale și citat de The New York Times, prevede că o singură persoană va avea puteri decisive: drept de veto asupra deciziilor, controlul ordinii de zi, invitația noilor membri, posibilitatea de a dizolva complet consiliul și de a-și desemna succesorul.
Articolul 3.2 menționează explicit: „Donald J. Trump va fi președintele inaugural”.
Viktor Orbán acceptă invitația: „Dacă Trump, atunci pace”
Premierul Ungariei, Viktor Orbán, unul dintre cei mai apropiați aliați europeni ai președintelui american, a salutat public inițiativa. „Dacă Trump, atunci pace”, a scris acesta pe Facebook, anunțând că a acceptat „onorablia invitație” de a se alătura Consiliului Păcii.
Ce state au confirmat participarea
Arabia Saudită, Egiptul, Israelul, Belarus, Pakistan și alte câteva state au confirmat deja participarea, înaintea ceremoniei oficiale de semnare programate pentru joi, în Elveția.
România analizează invitația primită
România a primit, la rândul său, o invitație de a se alătura Consiliului Păcii. Președintele Nicușor Dan a anunțat că a amânat luarea unei decizii și a demarat „un proces aprofundat de analiză a conținutului și a implicațiilor Cartei Board of Peace", în raport cu angajamentele internaționale asumate anterior de România, în special cele din cadrul Organizația Națiunilor Unite, al OSCE și al Uniunii Europene.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat că invitația a fost primită „cu bucurie”, precizând că există două componente în analiză: una legată de rolul consiliului în procesul de pace din Fâșia Gaza și una de natură juridică, care necesită clarificări suplimentare din partea Statelor Unite.
Relația cu ONU și rolul în Gaza
Consiliul de Securitate al ONU a aprobat încă din luna noiembrie crearea unui Consiliu al Păcii, printr-o rezoluție care salută planul de pace mediat de SUA pentru încheierea conflictului din Gaza. Conform documentului, structura ar urma să funcționeze ca o administrație de tranziție până în 2027, pentru a supraveghea reconstrucția Fâșiei Gaza.
La prezentarea inițiativei, administrația Trump a subliniat însă că Gaza reprezintă doar o parte a misiunii noii organizații, ale cărei atribuții nu sunt clar definite și s-ar putea suprapune cu obiectivele Națiunile Unite privind menținerea păcii și securității internaționale.
Întrebat dacă noul consiliu ar putea înlocui ONU, Donald Trump a declarat că „ar putea”, adăugând totuși că „ONU trebuie lăsată să continue, deoarece potențialul este foarte mare".
Reacția ONU: „Am coexistat cu alte organizații”
Națiunile Unite au încercat să minimizeze tensiunile. Un purtător de cuvânt al organizației a declarat că ONU „a coexistat de-a lungul timpului cu o serie de alte organizații internaționale".
Rusia și China, prudente față de inițiativă
Rusia și China, state care dețin drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU, privesc cu suspiciune inițiativa, însă încearcă în același timp să își mențină relațiile cu administrația Trump.
Președintele rus, Vladimir Putin, a evitat să accepte invitația, afirmând că Ministerul rus de Externe trebuie să analizeze propunerea, dar a precizat că Rusia ar putea contribui cu un miliard de dolari, cu condiția ca fondurile să provină din active rusești înghețate în Occident. China a confirmat primirea invitației, fără a anunța dacă o va accepta.
Taxă de un miliard de dolari și rol pe termen lung pentru Trump
Proiectul de statut al Consiliului prevede o taxă de un miliard de dolari pentru statele care doresc să rămână membre pentru un mandat mai lung de trei ani. Un oficial american a declarat că noua organizație va aplica „cele mai înalte standarde de control financiar și mecanisme de supraveghere", iar fondurile vor fi păstrate exclusiv în conturi aprobate, la bănci reputate.
Același oficial a confirmat că Donald Trump ar putea avea un rol central în Consiliul Păcii chiar și după încheierea mandatului său prezidențial, urmând să dețină funcția „până când va demisiona”, în timp ce un viitor președinte al Statelor Unite va putea decide dacă își desemnează sau nu un reprezentant în cadrul noii structuri.
