"Aș vrea să știu când este obligat patronul să aprobe o cerere de concediu fără plată, fără să-i impute salariatului tot felul de lucruri? La câte zile fără plată dă voie legea?" – întreabă o cititoare.
- Publicitate -
v v v
Legislația permite salariaților să solicite concedii fără plată, însă numai în anumite situații. De asemenea, după cum ne-a explicat Mihaela Crivea, specialist în probleme de muncă, concediile neplătite pot să depășească limita de 90 de zile, dar numai în următoarele situații: a) îngrijirea copilului bolnav în vârstă de peste trei ani, în perioada indicată în certificatul medical; de acest drept beneficiază atât mama salariată, cât și tatăl salariat; b) tratament medical efectuat în străinătate pe durata recomandată de medic, dacă cel în cauză nu are dreptul, potrivit legii, la indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, precum și pentru însoțirea soțului sau, după caz, a soției ori a unei rude apropiate, pe timpul cât aceștia se află în tratament în străinătate (e obligatoriu avizul Ministerului Sănătății).
Din motive personale. Însă, concediile fără plată pot fi acordate și pentru interese personale și pe durate stabilite prin acordul părților.
Dacă perioadele de concedii medicale și de concedii fără plată însumate au fost de 12 luni sau mai mari și s-au întins pe doi sau mai mulți ani consecutiv, salariații au dreptul la un singur concediu de odihnă, la reînceperea activității.
Concediul de odihnă, afectat. Salariații care au lipsit de la serviciu întregul an calendaristic, fiind în concediu medical sau în concedii fără plată, nu au dreptul la concediul de odihnă pentru acel an. Așadar, concediul fără plată micșorează, proporțional cu durata acestora, atât durata concediului de odihnă, cât și a celui medical.
