De precizat că subvenția este un drept al celui care lucrează terenul, arendaș sau proprietar, și nu are nicio legătură cu arenda. Pentru acest an agricol, subvenția este de 124,55 euro la hectar.
- Publicitate -
În "breasla" arendatorilor, interesul pentru a obține date despre generozitatea celor din "breasla" arendașilor este maxim. În aceste condiții, nu e de mirare că se cam știe cum plătește arendașul x sau cât de "zgârcit" este arendașul y. Ceea ce nu înțeleg însă unii proprietari de terenuri, care au dorit să nu le declinăm identitatea, este că toți arendașii, fie ei mai generoși sau mai strânși la pungă, primesc aceeași sumă drept subvenție. În schimb, unii dintre ei, n-au nicio problemă ca arenda să fie mai mică decât această subvenție: "De când am pământul dat în arendă, mai mult de 300 de lei pe hectar n-am primit, cică e pământul slab, ba n-a plouat, chestii din astea…. Cunosc proprietari care pentru terenuri la fel de proaste au primit mai mult, anul trecut, de exemplu, 600 lei la hectar. Nu înțeleg pe ce se bazează diferențele alea, că nimeni nu e fraier în ziua de azi Cred că ar trebui să ne facem un sindicat al arendatorilor, să nu ne mai lăsăm fraieriți. Să n-o dăm cotită, toți arendașii sunt oameni cu bani". "Statul dă subvenții grase la arendași, cam 500 de lei la hectar, ei își trag o grămadă de bani… și dau câtă arendă vor. De ce arendașii își trag subvenții grase, dar ne plătesc ca milogii? Arendașul meu, care îmi este rudă apropiată, știe că de rușine nu pot să comentez și s-a oprit la 350 lei arendă la hectar. Mai puțin decât subvenția...". "Mie arendașul mi-a plătit pe 6 ha, din 18, dar subvenția și-a încasat-o pe toată suprafața. De ce APIA nu le cere dovada că au plătit arenda, înainte să le dea subvenția? Dacă nu permite legea, să se schimbe! Adică, statul sponsorizează bogăția arendașilor!".
De unde vin subvențiile
Este adevărat că și statul contribuie la plata subvențiilor către arendași, însă o face într-o măsură foarte mică. Mai exact, potrivit directorului executiv adjunct al Agenției de Plăți și Inter-venție pentru Agricultură Constanța (APIA), Dumitru Mergeani, de la bugetul de stat se alocă numai 18 la sută din valoarea subvențiilor. Grosul banilor, de 80 la sută, provine din două fonduri europene speciale, respectiv Fondul European pentru garantarea agriculturii și Fondul European pentru dezvoltare rurală.
Dreptul lucrătorilor
Pentru a nu se perpetua confuziile privind legătura dintre subvenție și arendă, D. Mergiani a ținut să preci-zeze că subvenția este un drept al celui care lucrează terenul, iar lucrător poate fi atât arendașul, cât și proprietarul terenului, dacă el decide să nu-l dea altcuiva spre exploatare. Practic, scopul subven-ției îl constituie stimularea lucrătorilor de a exploata cât mai bine posibil terenurile, astfel încât să se obțină producții cât mai ridicate, de pe urma cărora, teoretic, toată lumea ar avea de câștigat: "Arenda și subvenția nu trebuie ameste-cate, așa cum, de regulă și din păcate se mai întâmplă. Dovadă că subvenția nu se dă numai aren-dașilor, ci și proprietarilor care își lucrează terenurile. Însă, condiția care trebuie îndeplinită pentru încasarea subvenției este ca terenul să fie în legalitate și să fie lucrat cu respectarea legii".
Decizia proprietarilor
Pe de altă parte, este adevărat că nu toți arendașii plătesc la fel. Cât privește arenda minimă, la un moment dat exista o recomandare - și nu o obligație! - ca aceasta să reprezinte echivalentul a 600 kg de grâu la hectar, de care nu s-a prea ținut cont. "Dacă unii au plătit echivalentul a 1.000 kg grâu, alții s-au limitat la 300 kg… Însă, proprietarii terenurilor sunt cei care decid până la urmă dacă semnează contractul, este la latitudinea lor să negocieze și să se înțeleagă cu arendașul asupra arendei. Din ce se știe, și în zonele mai puțin fertile, de când a început bătălia pentru terenurile agricole și interesul aren-dașilor a crescut, astfel că, de la 300-400 lei cât se plătea arenda la hectar, majoritatea plătesc acum 600 lei" - a adăugat D. Mergiani.
Așadar, nivelul arendei poate fi influențat atât de puterea de ne-gociere a arendatorilor, cât și de calitatea și de poziția terenurilor. Un lucru este însă cert, dacă nu le convine suma stabilită de arendaș, nimeni nu-i forțează pe proprietari să semneze contractul, fiind la latitudinea lor să găsească alt arendaș, mai generos. Iar dacă, odată încheiat, contractul nu se respectă, acesta poate fi contestat, mai ales că are putere executorie.