Oamenii mai cer autorităților ca reclamele... mincinoase să dispară, etichetarea produselor alimentare să fie corectă, completă și, mai ales, lizibilă, iar școlile să introducă o nouă disciplină: educația alimentară.
- Publicitate -
Mai cu seamă în ultima vreme, subiectul aditivilor alimentari, dar și cel al introducerii unei taxe pe fast-food cu scopul declarat de a combate obezitatea, au fost supramediatizate. Este și normal, din moment ce statisticile arată că după consumul de droguri, medicamente și accidentele de circulație, "e-urile rele" sunt considerate a treia cauză majoră a mortalității. Potrivit specialiștilor, aditivii alimentari sunt substanțe care se utilizează la prepararea unor produse alimentare în primul rând pentru a le da un gust plăcut și o culoare frumoasă pe un termen cât mai lung, uneori aproape nelimitat, ceea ce îi determină pe consumatori să-și pună foarte multe semne de întrebare asupra consecințelor acestora asupra sănătății.
Etichetele nu se pot citi nici cu lupa!
Ana Maria Păris (51 ani), de exemplu, a fost educată de părinții săi, amândoi medici, că e mai ușor să previi - fie o boală, dar chiar și o situație neplăcută -, decât să le tratezi efectele: "Părinții mei au profesat în Iași, iar eu am crescut printre moldoveni. Am avut la Iași o bonă care mă ducea pe la neamurile ei, care mai tot timpul mâncau slănină cu ceapă. După ce am crescut, am făcut pasiune pentru combinația asta, iar mama mă încuraja, spunându-mi că e ceva natural, iar dacă nu e prăjită și mănânc puțin, e un balsam pentru stomac. Mi s-a întipărit în minte ideea cu mâncarea naturală și pentru că mama se uita pe toate etichetele produselor pe care le cumpăra. Același lucru aș vrea să-l fac și eu acum, însă literele sunt atât de mici, încât trebuie să am la raft o lupă, și nici chiar așa nu pot să des-cifrez heroglifele alea. Mă întreb ce rost mai are circul ăsta, numai așa, ca să se spună că suntem… informați?".
Cititoarea noastră apreciază propunerea unora ca în toate magazinele, de la cele mai mari, până la cele mai mici, să fie afișate, la vedere, liste măcar cu E-urile cancerigene, însă vede rostul aces-tei practici abia după ce etichetarea produselor va fi una corectă, completă și descifrabilă, "nicidecum praf în ochi, cum este în prezent!".
Educația alimentară - disciplină școlară
Mădă Apostol (37 ani) are un singur copil și este foarte preocupată să-i asigure o alimentație sănătoasă: "Degeaba mă strofoc eu de mor acasă, pentru că odată ajuns la școală, se ia după alți copii și își cumpără tot felul de prostii despre care specialiștii spun că fac mult rău organismului.
Eu rog din suflet autoritățile să introducă în școli și educația alimentară, așa cum există educația fizică. Vreau să cred și să sper că această propunere va fi luată în seamă, pentru că e vorba de sănătatea viitorului acestei țări! Decât să învețe tot felul de bazaconii, mai bine să învețe lucruri cu adevărat folositoare pentru sănătate! Mai mult, o să învețe și părinții.
E nevoie pentru asta și de ajutorul ziarului Cuget liber, că prea am stat cu mâinile încrucișate și am înghițit tot ce ne-au oferit producătorii alimentari, poate și din comoditatea noastră!".
Stop reclamelor mincinoase!
"Sunt disperată pentru că de foarte mult timp, fetița mea în vârstă de șase ani mănâncă aproape zilnic câte un iaurt cu fructe. Am cumpărat cartea domnului doctor Mencini-copschi și m-am îngrozit ce scrie acolo despre acest iaurt, la care se face atâta reclamă pro! În ce țară trăim? De ce se permite reclama mincinoasă la foarte multe produse? Mai nou, o mare sportivă a României, că nu vreau să-i spun numele din respect, face reclamă la margarină, despre care același specialist spune că e toxică! Pentru ce plătim atâtea organisme și autorități de siguranță alimentară, poate să-mi spună și mie domnul prim-ministru? Ca să fim mințiți pe față, pe sănătatea și banii noștri și, mai ales, a copiilor? Dacă tot se vrea reformă generalizată în țară, să se facă urgent ordine și la acest capitol! Vă mulțumesc și aștept ecouri la mesajul meu!" – Karina Aioanei, 34 ani.
"Suntem prostiți pe față!"
Magda Nistor (54 ani) contrazice teoria potrivit căreia românii se hrănesc prost pentru că sunt săraci: "Eu cred că mâncăm prost pentru că suntem prostiți de producătorii hulpavi, nu din cauza sărăciei! Iar dacă e să ne luăm după specialiști, nu știu dacă într-un magazin alimentar există zece produse fără E-uri rele! Cred că cea mai sigură metodă este să nu se mai pună în nici un produs E-uri cancerigene, iar oamenii să nu mai fie nevoiți… să orbecăie printre etichete, că tot n-au cunoștințele necesare, indiferent de campaniile care se fac.
Sunt convinsă că dacă se dorește, se poate face acest lucru! De exemplu, știu că în Singapore s-a interzis guma de mestecat, pentru că e nocivă pentru sănătate. La noi de ce nu s-ar putea?
Oare Direcția Sanitar Veterinară Constanța, care e plătită din banii noștri, nu are obligația să ne salveze de E-urile toxice pe plan local?".
v v v
Aflați punctul de vedere al DSVSA Constanța din ziarul nostru de mâine.
