Ministerul Educației a elaborat normele de organizare a tezelor cu subiect unic. Anunțul ministrului Cristian Adomniței privind eliminarea testelor naționale chiar din anul școlar 2007-2008 a surprins, mai ales că la discuțiile cu două din sindicate, pe marginea proiectului legii învățământului preuniversitar, s-a vorbit despre o eliminare graduală a acestora, care ar fi urmat să se producă în următorii trei ani.
- Publicitate -
Însă, mult contestate, aceste teze, împreună cu rezultatele obținute pe parcursul anilor de învățământ, înlocuiesc testele naționale ca sistem de evaluare pentru admiterea la liceu. Adomniței a avut o dambla încă de la numirea în funcție și nu s-a lăsat până nu a pus-o în practică, însă, în goana asta nebună pentru reformă (ca orice ministru postat pe fotoliul cel mare al Educației), nu remarcă faptul că prin noile norme a dat din lac în puț: elevii sunt încurajați să vâneze note prin orice mijloace.
Astfel, de la anu’, elevii nu vor mai fi stresați de examene, ci de fuga după rezultate. Gimnaziul devine o cursă pentru note mari, cât mai mari, la care aleargă, dintr-a V-a elevi, profesori și părinți.
Ce a reușit inginerul Adomniței: subiectivitatea evaluărilor, costuri duble din cauza numărului tezelor semestriale și, cel mai important, învață copiii să trișeze, să ia note crescute precum voinicul din poveste pentru a da bine la media finală.
Mai mult, sistemul ar putea adânci inechitățile în ceea ce privește evaluarea cunoștințelor elevilor. Astfel, copiii care studiază în școli unde profesorii sunt foarte riguroși riscă să-și piardă locul la liceu în favoarea celor proveniți de la instituții unde notarea se face superficial.
Ministrul Adomniței pune în practică chestiuni din legea învățământului pe care nu a aprobat-o încă nimeni. Prin noul sistem, se elimină și plățile pentru profesorii care erau implicați în testele naționale, pentru că tezele vor intra în norma lor didactică și, astfel, se întărește corupția din sistem. Iar părinții nu vor mai plăti pentru meditații, ci, direct, notele.
Un calcul simplu ne arată ce a câștigat fiecare: elevii - șase, respectiv opt teze foarte serioase; profesorii - vor câștiga din meditații mai mulți bani (pentru a avea rezultate cât de cât bune la teze, meditațiile vor începe în ziua debutului noului an școlar); părinții - săracii, doar vor pierde mai mulți bani decât până acum, la care se va adăuga un stres dublu față de anii trecuți.
Numai în România fiecare ministru face câte o reformă. Înainte de 1989, existau cele două examene de treaptă, primul la terminarea gimnaziului și al doilea înainte de clasa a XI-a; în 1999, Andrei Marga a organizat examenul de Capacitate; în 2000, Ecaterina Andronescu a modificat sistemul, introducând repartizarea computerizată; în 2004, Alexandru Athanasiu a hotărât ca elevii să nu mai susțină examenul de Capacitate, ci Teste Naționale. Acum avem teze, în lungul șir de reforme care bulversează, din temelii, educația tânărului de astăzi. Mult succes, domnule inginer!
Ministerul Educației a elaborat normele de organizare a tezelor cu subiect unic. Anunțul ministrului Cristian Adomniței privind eliminarea testelor naționale chiar din anul școlar 2007-2008 a surprins, mai ales că la discuțiile cu două din sindicate, pe marginea proiectului legii învățământului preuniversitar, s-a vorbit despre o eliminare graduală a acestora, care ar fi urmat să se producă în următorii trei ani.
Însă, mult contestate, aceste teze, împreună cu rezultatele obținute pe parcursul anilor de învățământ, înlocuiesc testele naționale ca sistem de evaluare pentru admiterea la liceu. Adomniței a avut o dambla încă de la numirea în funcție și nu s-a lăsat până nu a pus-o în practică, însă, în goana asta nebună pentru reformă (ca orice ministru postat pe fotoliul cel mare al Educației), nu remarcă faptul că prin noile norme a dat din lac în puț: elevii sunt încurajați să vâneze note prin orice mijloace.
Astfel, de la anu’, elevii nu vor mai fi stresați de examene, ci de fuga după rezultate. Gimnaziul devine o cursă pentru note mari, cât mai mari, la care aleargă, dintr-a V-a elevi, profesori și părinți.
Ce a reușit inginerul Adomniței: subiectivitatea evaluărilor, costuri duble din cauza numărului tezelor semestriale și, cel mai important, învață copiii să trișeze, să ia note crescute precum voinicul din poveste pentru a da bine la media finală.
Mai mult, sistemul ar putea adânci inechitățile în ceea ce privește evaluarea cunoștințelor elevilor. Astfel, copiii care studiază în școli unde profesorii sunt foarte riguroși riscă să-și piardă locul la liceu în favoarea celor proveniți de la instituții unde notarea se face superficial.
Ministrul Adomniței pune în practică chestiuni din legea învățământului pe care nu a aprobat-o încă nimeni. Prin noul sistem, se elimină și plățile pentru profesorii care erau implicați în testele naționale, pentru că tezele vor intra în norma lor didactică și, astfel, se întărește corupția din sistem. Iar părinții nu vor mai plăti pentru meditații, ci, direct, notele.
Un calcul simplu ne arată ce a câștigat fiecare: elevii - șase, respectiv opt teze foarte serioase; profesorii - vor câștiga din meditații mai mulți bani (pentru a avea rezultate cât de cât bune la teze, meditațiile vor începe în ziua debutului noului an școlar); părinții - săracii, doar vor pierde mai mulți bani decât până acum, la care se va adăuga un stres dublu față de anii trecuți.
Numai în România fiecare ministru face câte o reformă. Înainte de 1989, existau cele două examene de treaptă, primul la terminarea gimnaziului și al doilea înainte de clasa a XI-a; în 1999, Andrei Marga a organizat examenul de Capacitate; în 2000, Ecaterina Andronescu a modificat sistemul, introducând repartizarea computerizată; în 2004, Alexandru Athanasiu a hotărât ca elevii să nu mai susțină examenul de Capacitate, ci Teste Naționale. Acum avem teze, în lungul șir de reforme care bulversează, din temelii, educația tânărului de astăzi. Mult succes, domnule inginer!
