Și a mamei tale… Și a mea… Nu pentru că sunt femeie, ci pentru că sunt mamă. Nu
- Publicitate -
mi-am propus să fac apologia acestei zile, nici să servesc siropuri bărbaților, pentru a-i îndulci astăzi, dar nici să dezamăgesc sexul "feminist" care abia aștepta ziua de azi ca pe un motiv plauzibil să meargă la o petrecere alături de colege sau prietene.
Nu știu dacă am suferit influența mamei mele, care n-a petrecut nicio sărbătoare de 8 Martie prin localuri (acum nu știu dacă tata chiar n-a lăsat-o sau nu i-a plăcut ei!), cert este că nu cad pe spate în fața stripperilor care fac un tur de forță astăzi pentru a servi femeilor poziții excitante pe post de spectacol. Și nici nu mă înnebunesc să dansez cu colega un blues în vreun restaurant.
Ba mai repede cad în extaz la un desen făcut de fiica mea de numai cinci ani și jumătate, în care îmi declară în scris că mă iubește. Or fi ele sentimentalisme materne, de femeie casnică, dar acestea mă fac să mă simt diferită ca femeie.
În opinia mea, această zi își dorește înainte de toate să celebreze MAMA și virtuțile ei. Pentru că femeia n-are nevoie de o zi specială în care bărbații să-i cumpere flori sau să-și facă singură cadouri. Dar nici ca bărbații să se uite chiorâș că primește o zi liberă sau primă și să înjure că n-au și ei o zi a lor.
8 Martie este o zi cu totul specială doar pentru că pot să-i spun din nou mamei mele cât de mult o iubesc! Fă și tu același lucru și ai să vezi cât de fericită este că s-a inventat această zi!
