Din data de 3 octombrie încercăm să intrăm în posesia rezultatelor analizelor de radioactivitate efectuate de Agenția pentru Protecția Mediului la fostul combinat de îngrășăminte petrochimice Năvodari.
- Publicitate -
Informația a fost solicitată de ziarul "Cuget Liber", reprezentanții APM precizând că astfel de analize nu se mai efectuaseră de câțiva ani buni. Am considerat că este o informație de interes public, mai ales pentru localnici care ar trebui să cunoască la timp dacă-i paște vreun pericol cu privire la nivelul de radioactivitate.
Analizele de la mediu ar fi trebuit să vină în completarea investigațiilor Autorității de Sănătate Publică Constanța. Măsurătorile realizate recent de specialiștii laboratorului de igiena radiațiilor ionizante Constanța au determinat concentrații de uraniu 238 de 10 ori mai mare decât limita acceptată, radiu 226 de 12 ori mai mult decât nivelul din sol.
De câteva zile, suntem plimbați dintr-un birou în altul al Agenției pentru Protecția Mediului, de la Constanța la București și retur. În baza unei proceduri interne a Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, nu se fac publice rezultatele de radioactivitate până când nu sunt validate de reprezentanții agenției din Capitală. Elena Simion, șefa serviciului, are muncă de teren. Când va poposi la biroul ei, avem și noi șansa să primim rezultatele. Așa ni s-a spus vineri.
Luni dimineață, însă, se schimbă datele problemei, întrucât șefa serviciului ne-a spus telefonic că nici măcar n-a intrat în posesia lor, deși reprezentanții locali ai agenției de mediu au primit confirmarea e-mailului.
Ba, mai mult decât atât, Elena Simion ne-a spus că va organiza o conferință de presă în care va face publice rezultatele analizelor. I-am explicat că nu este corect, de vreme ce informațiile au fost solicitate de "Cuget Liber" și că este posibil să nu putem ajunge în timp util la conferința de presă. "Alte întrebări mai aveți?" - a replicat. Nu, nu mai avem alte întrebări. Vrem doar să-i spunem că nu este cazul să-și facă imagine pe spatele nostru și că ar fi putut să ceară mai des astfel de monitorizări.
Faptul că se lucrează cu perdea nu ne face să credem decât că valorile materialelor radioactive sunt peste limita maximă admisă la Năvodari. Iar faptul că ele sunt ținute la secret sau când vor fi date publicității vor fi interpretate astfel încât cei fără studii de specialitate nu vor înțelege mai nimic, ne întărește această convingere.
Reacția autorităților de mediu din prezent mă duce cu gândul în trecut, în 1986, când a avut loc accidentul nuclear de Cernobîl. Eram prea mică la acea vreme pentru a putea înțelege efectul pe care tragedia l-a avut asupra noastră. Într-un reportaj vizionat de curând, am aflat că presa centrală de la acea vreme a încercat să ascundă pericolul pe care îl prezenta norul toxic. Așa cum se ascundea și numărul de copii bolnavi de SIDA, sau al celor cu handicap.
Nici după atâția ani de libertate autoritățile publice n-au învățat să comunice. Mulți se tem să spună adevărul, de teama de a nu provoca panică. Tăcerea însă, naște monștri.
Din data de 3 octombrie încercăm să intrăm în posesia rezultatelor analizelor de radioactivitate efectuate de Agenția pentru Protecția Mediului la fostul combinat de îngrășăminte petrochimice Năvodari.
Informația a fost solicitată de ziarul "Cuget Liber", reprezentanții APM precizând că astfel de analize nu se mai efectuaseră de câțiva ani buni. Am considerat că este o informație de interes public, mai ales pentru localnici care ar trebui să cunoască la timp dacă-i paște vreun pericol cu privire la nivelul de radioactivitate.
Analizele de la mediu ar fi trebuit să vină în completarea investigațiilor Autorității de Sănătate Publică Constanța. Măsurătorile realizate recent de specialiștii laboratorului de igiena radiațiilor ionizante Constanța au determinat concentrații de uraniu 238 de 10 ori mai mare decât limita acceptată, radiu 226 de 12 ori mai mult decât nivelul din sol.
De câteva zile, suntem plimbați dintr-un birou în altul al Agenției pentru Protecția Mediului, de la Constanța la București și retur. În baza unei proceduri interne a Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, nu se fac publice rezultatele de radioactivitate până când nu sunt validate de reprezentanții agenției din Capitală. Elena Simion, șefa serviciului, are muncă de teren. Când va poposi la biroul ei, avem și noi șansa să primim rezultatele. Așa ni s-a spus vineri.
Luni dimineață, însă, se schimbă datele problemei, întrucât șefa serviciului ne-a spus telefonic că nici măcar n-a intrat în posesia lor, deși reprezentanții locali ai agenției de mediu au primit confirmarea e-mailului.
Ba, mai mult decât atât, Elena Simion ne-a spus că va organiza o conferință de presă în care va face publice rezultatele analizelor. I-am explicat că nu este corect, de vreme ce informațiile au fost solicitate de "Cuget Liber" și că este posibil să nu putem ajunge în timp util la conferința de presă. "Alte întrebări mai aveți?" - a replicat. Nu, nu mai avem alte întrebări. Vrem doar să-i spunem că nu este cazul să-și facă imagine pe spatele nostru și că ar fi putut să ceară mai des astfel de monitorizări.
Faptul că se lucrează cu perdea nu ne face să credem decât că valorile materialelor radioactive sunt peste limita maximă admisă la Năvodari. Iar faptul că ele sunt ținute la secret sau când vor fi date publicității vor fi interpretate astfel încât cei fără studii de specialitate nu vor înțelege mai nimic, ne întărește această convingere.
Reacția autorităților de mediu din prezent mă duce cu gândul în trecut, în 1986, când a avut loc accidentul nuclear de Cernobîl. Eram prea mică la acea vreme pentru a putea înțelege efectul pe care tragedia l-a avut asupra noastră. Într-un reportaj vizionat de curând, am aflat că presa centrală de la acea vreme a încercat să ascundă pericolul pe care îl prezenta norul toxic. Așa cum se ascundea și numărul de copii bolnavi de SIDA, sau al celor cu handicap.
Nici după atâția ani de libertate autoritățile publice n-au învățat să comunice. Mulți se tem să spună adevărul, de teama de a nu provoca panică. Tăcerea însă, naște monștri.
