Președintele României, președintele Senatului și președintele liberalilor umblă prin țară într-o campanie febrilă și timpurie pentru alegerile din toamnă, cele care contează cu adevărat pentru ei, europarlamentarele fiind doar pe post de sondaje electorale, niște instrumente de previziune cu o valoare mai mare de adevăr.
- Publicitate -
Băsescu se plimbă prin toate regiunile, se costumează (ba-și pune clop și traistă, ba poartă bundiță), făcând apel la sentimentele de patriotism local ale oamenilor, vorbește despre lucruri simpatice și ușor accesibile oamenilor de rând, cum ar fi relațiile anecdotice ale unui bărbat cu nevasta și cu soacra, încheind apoteotic cu replica "să trăiți bine", care deja sună în dungă oricui și-a pus speranțele în actualul președinte. Ieri am văzut cum, în onoarea sa, bucovinenii au așezat oile în țarcuri în așa fel încât să formeze numele regiunii. Bine că au folosit oi, și nu copii, ca pe vremea Ceaușescului.
Geoană vine la Constanța, unde crede el că a găsit rețeta succesului, și, cu o admirație nedisimulată față de tânărul baron cu aere de James Bond/Al Capone, încearcă să-și asume proiectul "Prima casă", al unui guvern pe care îl atacă programatic, deși ar avea obligația morală să-l sprijine, Guvernul Boc.
Crin Antonescu pare cel mai nein-spirat. După ce s-a lăsat intimidat și a reacționat ca un cățeluș la comanda lui C.T. Popescu, încercând, ascultător, să vorbească pe ce limbă i se ordonă, ieri, el a tras un glonț în aer, din dorința de a fi, cu orice preț, spiritual.
Referindu-se la "blestemul românilor", acela enunțat de Băsescu, de a alege între doi comuniști, el și Năstase, Antonescu a scăpat prilejul de a se arăta necomunistul recomandabil ca președinte, deviind discuția spre aspectul geografic, fără nicio relevanță: "turul doi nu va mai fi între doi comuniști, ci între doi dobrogeni, eu și Traian Băsescu".
Este foarte clar, de pe acum, că ei trei sunt singurii care contează în scrutinul din noiembrie, aproape pronunțându-se fatidicul "rien ne va plus" care ne va pune în fața altui "blestem al poporului român": lipsa rezervei de oameni providențiali. Pe ăștia-i avem, cu ei defilăm…
