Construită la începutul secolului trecut, stradela Vântului din Constanța se numără printre cele mai înguste străzi din țară,
- Publicitate -
după strada Sforii din Brașov. Recordul absolut din Europa îl deține o stradă din Reutlingen, un orășel din Germania, care măsoară doar 31 de centimetri.
Vechi și nou, trecut și prezent, astfel se îngemănează întreaga arhitectură din zona peninsulară, care conferă zonei un parfum deosebit.
Situată între străzile Aristide Karatzalli și Callatis, stradela Vântului se intersectează la capete cu străzile Mircea cel Bătrân și Marcus Aurelius, fiind descoperită de turiștii care trec prin zonă cu încântare. Inclusiv americanii filmează, zilele acestea, un film care va fi vizionat în întreaga lume și care va dezvălui din secretele Peninsulei. Actorii de la Hollywood au rămas impresionați de peisajul aparte, alegând să prelungească perioada de filmare pe aceste meleaguri.
Constanța de altădată li se dezvăluie trecătorilor prin cele câteva case aruncate de-o parte și de alta a străzii, care măsoară puțin peste doi metri în lățime. Este mai îngustă, dar și mai scurtă decât celelalte străzi din zonă, ceea ce-i conferă un aer aparte. Se învecinează cu Biserica Greacă și Școala nr. 2. Coridorul lung nu depășește mai mult de 90 de metri și duce trecătorul cu gândul la misterioasele culoare ale timpului. Doar la pas poți parcurge această stradă.
"Lată cât o palmă"
Poveștile legate de stradelă sunt multe și contradictorii, însă cea care a rezistat de-a lungul timpului este cea potrivit căreia unul dintre cei mai mari autori de povești ai tuturor timpurilor, Hans Christian Andersen, ar fi trecut prin zonă. Scriitorul danez a descris această stradă în 1841, când a trecut pe aici, ca fiind lată cât o palmă. De existența ei nici constănțenii nu știu foarte multe, ea nefiind inclusă în niciun fel de circuit turistic. Mai mult, unele voci susțin că stradela a rezistat în peisaj deoarece aici se află câteva case cu o arhitectură frumoasă, care au făcut față provocărilor timpului. Pentru a nu distruge cele câteva imobile, stradela a fost ocolită de planurile zonale.
Aici ar fi locuit, în prima casă de pe stânga, la începutul secolului XX, istoricul Marin Ionescu Dobrogianu, autorul primei monografii a Dobrogei: "Dobrogea în pragul veacului al XX-lea" și a peste 20 de studii despre istoria Constanței. Este casa în care au locuit, până în 1947, Constantin și Haritia Grancea, înaintea lor locuind aici colo-nelul Marin Ionescu Dobrogianu.
Directorul Muzeului de Artă din Constanța, Doina Păuleanu, spune că stradela aceasta nu exista pe vremea otomană, căci, în perioada aceea, în zonă era mahalaua armenească, drept dovadă stând existența Bisericii armenești, construită pe locul vechii biserici din lemn.
Străzile nu erau trasate drept, iar stradela Vântului a apărut mai târziu, pe la începutul secolului trecut. Drept dovadă stă faptul că e mai îngustă și mai scurtă decât celelalte artere cu care este paralelă. Se pare că prima casă, dinspre strada Mircea cel Bătrân, a fost făcută de arhitectul Grigore Cerchez.
Mica stradă apare în documentele primăriei din patrimoniul Serviciului Județean Constanța al Arhivelor Naționale în anul 1913, dar apare și în hărțile orașului din 1921 și 1936.