Sala "Clio" a Muzeului Marinei Române a găzduit, ieri, o întâlnire cu scriitorul Marin Mincu, fiind rândul elevilor Liceului Teoretic "Traian" să-l cunoască personal pe profesorul universitar constănțean.
- Publicitate -
Scriitorul Marin Mincu a fost însoțit de către poeții Mircea Țuglea, Dima Zainea, dar și de prof. Mihaela Rusali (Liceul "Traian") și căpitan-comandor dr. Olimpiu Manuel Glodarenco, directorul Muzeului Marinei Române Constanța.
Despre modul în care prof. Mincu constituie o interfață între universul literar românesc și cel universal a vorbit Mircea Țuglea, care a accentuat perspectivele noi cu care scriitorul "oltean-european", (așa cum se auto-intitulează Marin Mincu) a tratat subiectele Dracula și Ovidiu: "Dracula, acest personaj care le comunică europenilor ceva atât de apropiat de kitsch, frizând anormalitatea, este tratat, în "Jurnalul lui Dracula", ca un prinț al Renașterii, un om care comunică cu marile capete ale Europei, un om atât de viclean încât își construiește propriul mit. El însuși pune bazele mitului draculesc, el se autoinventează, ceea ce conferă o viziune complet diferită asupra semnelor care ne marchează cultura", spune Mircea Țuglea.
Poetul exilat, nemulțumit de sălbăticia dobrogenilor, este transformat de Marin Mincu, în "Moartea la Tomis. Jurnalul lui Ovidiu" într-un Ovidiu care devine una cu pământul de la malul mării: "Marin Mincu aduce un Ovidiu care se integrează în această cultură incipientă și decide singur să moară aici. Meritul profesorului Mincu este de a întoarce percepția pe care o au alții asupra culturii noastre", a precizat Mircea Țuglea, care a descris, de asemenea, și ciclul romanesc Intermezzo, compus din patru volume, dintre care două au fost reeditate la Polirom: "Putem surprinde aici o dâră scripturală a violentelor noastre implicări în relațiile amoroase, urmărite cu o pulsionalitate extraordinară".
Nu a scăpat de sub "asediul" comentariilor nici opera poetică a prof. Mincu, Țuglea vorbind despre volumul "Am visat că visez că sunt înger": "Este o carte despre despărțirea de Constanța, o carte a renunțării, dominată de un discurs amoros al pierderii. Marin Mincu se apropie, ca poet, de o redare la modul visceral a experiențelor prin care trece subiectul. Sunt cărți aproape traumatizante, dar în care subiectul își ițește capul dincolo de isteria murdară, transmițând ideea că ne putem salva. Sunt cărți ale renunțării și ale salvării".
Despre Marin Mincu - veriga de legătură dintre România și Italia, a vorbit poetul Dima Zainea, care a punctat meritul profesorului constănțean de a înființa Universitatea "Ovidius": "Marin Mincu a vrut să aducă, în spiritul lui Ovidiu, o instituție academică în Constanța. Fiind legat de Italia, a vrut să atașeze valorile de acolo României".
Marin Mincu, cel de-al treilea Marin al literaturii române, cum își spune, glumind cu auditoriul, și-a început discursul apreciind faptul că se află la Muzeul Marinei: "Din moment ce s-a dus dracului flota, măcar s-avem un muzeu", a spus prof. Mincu.
În continuare, el a pus accent pe importanța intransigenței profesorilor în dezvoltarea studenților: "Nu se poate face școală cu adevărat europeană fără ca profesorii să fie intransigenți".
"Ce mai înseamnă literatura?", sună o întrebare, deloc retorică, la care Marin Mincu a răspuns făcând referire la mari repere universale ca Goethe sau Cervantes: "Trebuie să admitem că, fără literatură, exis-tența noastră nu poate fi concepută. Nu am putea trăi fără proiecția imaginii noastre în opera lor, pentru că textele lor ne-au propus niște paradigme care apoi au devenit tipologii existențiale. Fără Dante nu ne-am fi putut imagina ce înseamnă adevărata poezie. Fără tipologii ca Romeo, Julieta sau Hamlet nu am putea gândi ce înseamnă erosul sau îndoiala privind rostul nostru în lume". "Literatura înseamnă enorm pentru individ și, fără aceste paradigme estetice, noi nu putem înțelege propria existență", a precizat Marin Mincu.
De asemenea, prof. Mincu a rememorat un episod care i-a marcat dezvoltarea literară, și anume întâlnirea cu scriitorul Marin Preda. Lucrând la revista Tomis, Marin Mincu a fost delegat să-i ia un interviu marelui scriitor. Cu emoții, și-a scris pe un carnețel "vreo 50 de întrebări", carnețel pe care, însă, l-a uitat acasă. Prof. Mincu povestește cum a început discuția cu intervievatul său: "Marin Preda mi-a spus: «Ia mai bine să stăm noi de vorbă, că de mult vroiam să văd ce gândește un studinte la Litere». La sfârșitul conversației, mi-a dat un sfat: «Dacă vrei să faci literatură, fă-ți prieteni literari și apucă-te de proză». "Întâlnirea cu un scriitor, la începuturi, e esențială. Îi sunt recunoscător marelui scriitor că a știut să fie cu mine terapeut", a precizat prof. Mincu.
Păstrând perspectiva medicală, Marin Mincu a răspuns la întrebarea "ce înseamnă să fii scriitor?": "A fi scriitor e o maladie. Iar marii scriitori sunt vindecători". În același timp, el a tras și un semnal de alarmă referitor la inflația de scribi: "În această penurie de perspective morale și filosofice au apărut o infinitate de impostori care se semnează pe cărți și spun că sunt scriitori. Toate aceste jivine numite parlamentari, de exemplu, vor să devină scriitori. De aceea scad resursele de lemn, pentru că se publică volume absolut inutile".
Întrebat de ce nu i-a menționat pe Adrian Păunescu și pe Ana Blandiana în lucrarea sa, "O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea", Marin Mincu a răspuns: "Politrucii erau literați care trădau condiția etică și morală a scriitorului. Păunescu e un versificator care, în perioada ceaușistă, a fost foarte nociv, pentru că, slăvindu-l în cenacluri, l-a influențat pe dictator așa de tare, încât a devenit din ce în ce mai paranoic. Asasinarea lui Ceaușescu i se datorează, în parte, și acestui poet de curte. În ceea ce o privește pe Ana Blandiana, ca poet nu are nicio valoare. Nu contribuie cu nimic la avansarea poeticității. La fel ca Mircea Dinescu, cel care cultivă viță de vie, rațe, gâște și alte potârnichi".
La finalul întâlnirii, Marin Mincu a anunțat lansarea unui "Cvasitratat de/spre literatură", volum de 1000 de pagini care va ieși de sub tipar peste două săptămâni.
