Eveniment consacrat operei și personalității criticului,
istoricului literar, profesorului și academicianului Eugen Simion, Academia
Română organizează sesiunea omagială, la 90 de ani de la naștere. Manifestarea
va avea loc joi, 25 mai, în Aula Academiei Române, începând cu ora 10:30, și va
fi precedată de ceremonia de inaugurare, la Biblioteca Academiei Române, a
sălii de lectură „Eugen Simion“.
Sesiunea omagială este onorată de prezența acad.
Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, care va deschide lucrările. Vor
lua cuvântul prof. Thierry de Montbrial și prof. Serge Fauchereau, membri de
onoare din Franța ai Academiei Române, Lucian Romașcanu, ministrul Culturii,
IPS Ioan Robu, membru de onoare al Academiei Române, acad. Mircea Martin, prof.
Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, și Ioan
Pavăl, primarul comunei Dumbrăveni.
Manifestarea din
Aula Academiei Române deschide, astfel, lucrările Simpozionului internațional
„Eugen Simion – 90“, care se va desfășura pe durata a două zile, 25 și 26 mai
2023, cu un program cuprinzător, dezvoltat la sediul Fundației Naționale pentru
Știință și Artă, la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu“, la
Muzeul Național al Literaturii Române și în sala de expoziții ARCUB. Programul
include mese rotunde, colocviul „Eugen Simion – Modelele criticii românești“ și
prezentarea expoziției artistului Mircia Dumitrescu, dedicată academicianului
Eugen Simion.
Simpozionul este
organizat de Academia Română, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii
Române, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Secția de filologie și
literatură a Academiei Române, Biblioteca Academiei Române și Institutul de
Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu“.
Eugen Simion, unul dintre cei mai importanți critici și
istorici ai literaturii române postbelice, eseist și editor, profesor
universitar, s-a aflat la conducerea Academiei Române vreme de 12 ani. A fost
președinte (1998-2006) și vicepreşedinte (1994-1998) al Academiei Române,
președinte al Secției de filologie și literatură (2006-2022), preşedinte
fondator al Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă (1999-2022), director al
Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu“ al Academiei Române
(2006-2022).
Născut în comuna
Chiojdeanca, județul Prahova, a urmat cursurile Liceului „I. L. Caragiale“
(fost „Sfinţii Petru şi Pavel“) din Ploieşti, unde a fost coleg cu Nichita
Stănescu, şi ale Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii din
Bucureşti, având ca profesori pe Tudor Vianu, Al. Rosetti şi Iorgu Iordan.
Doctor în filologie cu o teză despre Eugen Lovinescu, a devenit cercetător în
colectivul „Eminescu“ condus de D. Panaitescu-Perpessicius, profesor la
Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, lector de cultură şi civilizaţie
românească la Universitatea Sorbona și profesor invitat la École Normale
Supérieure de Paris.
Reputat istoric și
critic literar, a publicat în revistele de specialitate peste 4000 de articole
şi este autorul a peste 30 de cărţi: „Proza lui Eminescu“, „Scriitori români de
azi“, „Dimineaţa poeţilor“, „Moartea lui Mercuţio“, „Mircea Eliade, un spirit
al amplitudinii“, „Ficţiunea jurnalului intim“, „Genurile biograficului“,
„Tânărul Eugen Ionescu“, „Ion Creangă. Cruzimile unui moralist jovial“, care au
cunoscut mai multe ediții și au fost traduse în limbi de circulație
internațională.
A iniţiat şi a
coordonat mai multe proiecte fundamentale ale Academiei Române, printre care
„Dicţionarul general al literaturii române“, în 8 volume, realizat în 2 ediții,
a reluat un proiect drag lui Constantin Noica și a coordonat facsimilarea
manuscriselor lui Mihai Eminescu, totalizând 14.000 de pagini, în 38 de volume,
a inițiat și coordonat colecţia „Opere fundamentale“, o ediţie de tip
„Pléiade“, din care au apărut peste 200 de volume.