Primăria din Hârșova va găzdui sâmbătă, 4 iunie, de la
ora 11, a XV-a ediție a manifestării științifice desfășurate sub genericul „Hârșova-Cetate
Otomană”. Ediția din acest an are ca obiectiv prezentarea celor mai noi
documente, date și informații obținute de istoriografia românească și
europeană, în ultimii ani, cu privire la evoluția fortificației medievale de
epocă otomană de la Hârșova. Se va prezenta, cu acest prilej, și stadiul
cercetărilor arheologice pentru această epocă.
- Publicitate -
Cetatea medievală otomană de la Hârșova s-a ridicat peste
fortificațiile din epoca romană, romano-bizantină și medieval timpurie pe care
turcii le-au găsit pe malul Dunării. O parte din zidurile vechi au fost
integrate în noul sistem defensiv al cetății. Între secolele XVII-XIX, cu
deosebire în timpul războaielor ruso-turce, aceasta a suferit numeroase
modificări ajungând să înglobeze și așezarea urbană, astfel încât apărarea s-a
extins pe o suprafață de aproape 30 ha. În împrejurimi, pentru a asigura
apărarea vadului Dunării din apropiere, s-au construit fortificații mai mici. Toate
acestea au transformat cetatea Hârșovei în una din cele mai puternice fortificații
și așezări de pe malul drept al regiunii Dunării de Jos. Rezultatele obținute
în cercetarea acestei epoci istorice au scos la lumină numeroase documente noi și
date cu privire la fortificație. În ultimii ani, în arhivele ruse de la Kiev și
Moscova au fost descoperite mai multe planuri și hărți dedicate exclusiv Hârșovei
și împrejurimilor sale. Acestea au fost realizate de ofițerii ruși
participanți la războaiele din anii 1772-1774, 1806-1812 sau 1828-1829.
Lor li se adaugă date noi pe care istoriografia turcă, dar și cercetarea
autohtonă, le-au scos la lumină în ultima perioadă. Toate ilustrează, cum
rezultă din intervențiile specialiștilor participanți, o cetate puternică, cu o
arhitectură specială, adaptată particularităților fizico-geografice
caracteristice locului, un oraș înfloritor în care edificiile religioase ocupau
locul central.
La manifestare participă specialiști de la Institutul Național
al Patrimoniului din București, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și
Civilizația Levantului, Institutul de Cercetări EcoMuzeale din Tulcea, Centrul
de Studii Turce din cadrul Universității București, Muzeul de Istorie Națională
și Arheologie Constanța, Muzeul Carsium Hârșova. Sunt invitați membri ai
corpului diplomatic acreditat în România, parlamentari, autorități județene și
locale, jurnaliști, pasionații de istorie.
În final vor fi vizitate monumentele istorice
din oraș: cetatea, necropola otomană și Geamia. (
