În cadrul evenimentului „Noaptea
Muzeelor”, publicul este invitat sâmbătă, 23 mai 2026, de la ora 21.00, la
vernisajul expoziției personale „Noaptea mea”, semnată de artista
vizuală Anca Pașa Deaconu, găzduită de Muzeul de Artă Populară Constanța.
Programată simbolic în seara dedicată celebrării patrimoniului cultural la
nivel național, expoziția propune o incursiune într-un univers artistic în care
costumul devine limbaj vizual, iar tradiția intră într-un dialog direct cu
expresiile contemporane ale artei.
- Publicitate -
Artistă cunoscută pentru explorarea
unor medii diverse – de la pictură, grafică și fotografie până la instalație,
video și performance – Anca Pașa Deaconu a ales pentru această expoziție să
aducă în prim-plan o serie de costume experimentale, realizate în mare
parte special pentru acest proiect. Demersul face parte din cercetarea sa doctorală
desfășurată la Universitatea Națională de Arte din București și investighează
relația dintre body-art și veșmânt ca purtător de mesaj artistic.
Titlul expoziției are o dublă
semnificație: marchează o raportare personală și festivă la „Noaptea Muzeelor”,
dar reia și numele unei instalații prezentate anterior în expoziții desfășurate
la Muzeul de Artă Constanța și la Galeriile de Artă ale Academiei Române.
Instalația „Noaptea mea” a fost construită scenografic prin panouri monumentale
acoperite cu textile negre și proiecții de rame vide, invitând publicul să
completeze imaginar conținutul acestora. Unicul element figurativ era mărul
de aur, simbol reluat și în identitatea vizuală a actualei expoziții.
Costume
inspirate de universul brâncușian
Noua serie vestimentară este
construită ca un omagiu adus operei lui Constantin Brâncuși, în contextul
aniversării celor 150 de ani de la nașterea sculptorului. În structura
costumelor se regăsesc reinterpretări ale unor repere emblematice din creația
brâncușiană:
- Coloana fără sfârșit – prin repetiția verticală a
motivului romboidal și ideea de ascensiune;
- Poarta Sărutului – prin simbolul sferei secționate;
- Masa Tăcerii – reinterpretată prin forme circulare și
ritm compozițional;
- Cocoșul – prin dinamica liniilor;
- Păsări în spațiu – prin siluetele aerodinamice;
- Domnișoara Pogany – prin detalii de volum și structură.
Artista recuperează și influența
experimentelor avangardiste realizate de Brâncuși pentru dansatoarea Lizica
Codreanu, prezentate pe muzica lui Erik Satie, reinterpretând formele conice și
volumele scenografice în construcția costumelor.
Între
haute couture și patrimoniu tradițional
Cromatica alb-negru, completată
discret de accente aurii, trimite la celebra serie a „Păsărilor” concepută de
Brâncuși pentru templul din Indore. Materialele utilizate – textile, hârtii cu
texturi variate, folie, metal și penaj natural – construiesc contraste între
plin și gol, mat și lucios, opac și transparent.
Deși apropiate prin rafinament și
execuție de zona haute couture, costumele nu au fost create pentru
purtare, ci ca obiecte artistice autonome. Expuse în cadrul Muzeului de Artă
Populară Constanța, acestea creează o punte simbolică între costumul
tradițional românesc și expresia contemporană, prin utilizarea motivelor geometrice
esențiale – cercul, pătratul și triunghiul – despre care scria și pictorul Francisc
Șirato atunci când definea esența artei populare românești.
Născută la Cernavodă în 1978, Anca
Pașa Deaconu este artist vizual și profesor de arte vizuale, cu peste 24 de
expoziții personale și participări la peste 150 de expoziții colective.
Din 2005 este membră a Uniunea Artiștilor Plastici din România – Filiala
Constanța Unu și a fost recompensată cu numeroase premii pentru activitatea
artistică.
