În 1862, la Constantinopole era emis un Firman împărătesc referitor la clădirea bisericii Metamorfosis ellena din Küstendje, în timpul sultanului Abdul Aziz Bin Mehmet Han.
- Publicitate -
Dr. Doina Păuleanu redă, într-unul din volumele sale, "Constanța. Aventura unui proiect european" (Editura Ex Ponto, 2003), transcrie-rea integrală a actului, din care prezentăm o parte: "De îndată ce va sosi acest al meu decret împărătesc să luați cunoștință că grecii de sub împărăteasca mea ocrotire, locuitorii domiciliați în Küstendje neavând biserică, au cerut pe lângă înalta mea persoană, rugând prin suplica să alcătuiască și să clădească Biserica din temelie sub denumirea Metamorfosis cu următoarele dimensiuni: 44 arșini adâncime, 22 arșini lățime și 16 arșini înălțime. Această suplică a lor ne-a fost prezentată prin deosebită cerere de către preasfântul Patriarh al grecilor […]. De asemenea veți cu mare băgare de seamă în afacerea aceasta și să nu îngăduiți să pretinză cineva nici un argint sau vreun ban" (p. 171).
Așa cum descriu Th. Ionescu și I.N. Duployen, citați de dr. Doina Păuleanu, biserica este "mare, dar fără stil. Interior foarte bogat. Se slujește în limba elină. Dotată cu icoane de mare preț" (p. 172).
În 1859, Küstendje avea o populație de 3.000 de persoane, din care 500 greci, conform unei descrieri de epocă a consulului grec din Varna, Andrei Papadopoulos – Vretos (p. 173). "Ei se ocupă cu comerțul și s-au stabilit în Cartierul grecesc, unde se află biserica și școala greacă", arată col. Ionescu M. Dobrogianu, citat de dr. Doina Păuleanu (p. 173).
Arhitectului grec I. Teoharidi i-a fost atribuit planul de construcție, care "s-a adaptat atât normelor dimensionale fixate la Constantinopol, cât și unei aspirații clasicizante prin care grecii aflați în exil liber ales înțelegeau să perpetueze, apolinic, spiritul Helladei", precizează dr. Doina Păuleanu (p. 173).
Pe 23 noiembrie 1878 este marcată reintegrarea Dobrogei în granițele naturale ale statului român, prin intrarea sărbătorească a autorităților civile și a armatei în Constanța, ocazie cu care la Biserica Greacă are loc un Te-Deum. În 1897 au loc primele reparații, în perioada 1922 – 1924 se zidesc cele patru ferestre de pe latura nordică, iar în 1947, pe latura dreaptă se adaugă un turn clopotniță.
Un pictor adus de la muntele Athos, Aghiograf, a zugrăvit interiorul bisericii. După 1984, imaginile care și-au pierdut, în timp, calitatea, au fost înlocuite, credincioșii donând bisericii costisitoare obiecte de cult, achiziționate din Constantinopol și Veneția.
