În calendarul
popular, pe 21 mai nu sunt sărbătoriți doar Sfinții Constantin și Elena, ci și păsările
de pădure, numită Constantin Graur. Se crede că astăzi păsările își învață puii
să zboare.
Era interzis să
se muncească astăzi, iar dacă oamenii luau pauză de la muncile câmpului, exista
credința că păsărilor nu vor mânca recoltele.
De asemenea,
circul păsărilor se sărbătoreşte la 1 septembrie, moment în care păsările care
nu pleacă în ţările calde îşi pregătesc „cămările" de iarnă.
Păsările
migratoare au şi ele sărbătorile lor - Ziua berzelor (atunci când după Mucenici
cade o nouă zăpadă), Ziua cucului - la 25 martie -, când se consideră că
pasărea solitară începe a cânta, precum şi Amuţitul cucului - la 24 iunie, când
cucul va înceta să glăsuiască.
Tot prin
tradiţiile transmise de la o generaţie la alta, păstorii hotărăsc în această
zi, a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, pe 21 mai, cine va fi baci şi
unde vor fi făcute stânele.
De Sfinţi
Împăraţi Constantin şi Elena se fac ritualuri specifice pentru apărarea
stânelor şi ciobanilor de forţe malefice, prin aprinderea „focului viu",
alungarea vrăjitoarelor care fură soporul laptelui prin strigăte şi zgomote
puternice.
Se mai spune,
de asemenea, că pentru a avea sorţi de izbândă în orice încercare este bine să
împarţi cruciuliţe tuturor cunoscuţilor.
În calendarele
populare, această zi, pe 21 mai, era cunoscută mai degrabă sub numele de
„Constantin Graur" sau „Constantinu Puilor", pentru că, din această
primă zi a verii, păsările din pădure încep să-și învețe puii să zboare, după
ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat și și-au
construit cuiburile la Dragobete (24 februarie).
Totodată,
conform tradiției populare, în această zi, este bine să nu se lucreze, pentru
că holdele și strugurii să nu fie distruși, iar până in 21 mai trebuie să fie
semănate porumbul, ovazul și meiul.