Unul dintre cele mai reprezentative vestigii arheologice ale Dobrogei este Cetatea Histria - prima colonie greacă de pe tărâmul de vest al Mării Negre și cel mai vechi oraș de pe teritoriul României.
- Publicitate -
Povestea Cetății Histria, care se află la câțiva kilometri de localitatea Istria, datează de la mijlocul secolului al VII-lea î.e.n, moment în care a fost întemeiată de coloniști veniți din Milet.
"Orașul s-a dezvoltat neîntrerupt timp de 1300 de ani, începând cu perioada greacă și până în epoca romano-bizantină. Odată cu jumă-tatea secolului al VII-lea au început și atacurile avaro-slave, moment în care cetatea a început să își curme existența iar locuitorii au părăsit-o treptat. Din anul 1914, săpăturile arheologice au început să scoată la iveală, pe lângă resturile incintelor mai sus amintite, o serie de monumente remarcabile, care datează din diferite perioade din existența cetății. Pentru epoca greacă se remarcă "zona sacră", cu templul lui Zeus și templul Afroditei, precum și resturile de locuire de pe platoul pe care se afla așezarea civilă", a declarat, pentru "Cuget Liber", Liviu Stan, conservator la Muzeul Arheologic Histria.
În Histria au fost bătute primele monede de pe actualul teritoriu al României, monede de argint turnate care au simbolul orașului, repre-zentat de un vultur pe un delfin spre stânga.
Numele cetății Histria (Istria în limba greacă), e dat de denumirea fluviului Istros, cum era denumită Dunărea de către greci. Așezarea era înconjurată de un puternic zid de apărare și era alimentată cu apă prin conducte lungi de peste 20 de kilometri, care alimentau și termele construite în epoca romană, iar străzile erau pavate cu piatră.
Din perioada romană imperială (sec. II-III) datează edificiile termale ale orașului și rețeaua stradală. Cele mai multe monumente aparțin epocii romano-bizantine (sec IV-VII) și se află în interiorul cetății târzii: bazilici civile sau paleocreștine, piețe publice, magazine, cartiere de locuințe cu caracter rezidențial sau economic. De asemenea, săpăturile au oferit un bogat material arheologic, în cea mai mare parte fragmente arheologice remarcabile, fiind expu-se în muzeul cetății: sculpturi, reliefuri, materiale de construcție, inscripții, ceramică grecească și romană, sticlărie, precum și obiecte din metal.
La momentul actual, Muzeul Arheologic Histria se află sub tutela Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, avându-l director pe Gabriel Custurea.
Piesele din muzeu sunt expuse și oferite spre vizualizare publicu-lui larg, în fiecare zi de la ora 9 la 17 în extrasezon, adică în lunile octombrie - aprilie, iar în sezon, de la 1 mai până la 30 septembrie, muzeul și cetatea pot fi vizitate de la ora 8 la 20.
În prezent. turiștii care calcă pragul cetății sunt într-un număr mai restrâns, prezența lor devenind mai consistentă în lunile de vară.
Din Cetatea Histria, astăzi se pot vizita: zidul de apărare, cu turnuri și bastioane unde pot fi văzute ruinele conservate ale templelor grecești din zona sacră, străzi pavate și car-tiere de locuințe sau ateliere, mai ales romane, terme, bazilici civile și creștine și, în centrul orașului, una dintre cele mai mari bazilici creștine din regiune, datând din secolul VI d.Chr.
Stadiul descoperirilor
La Cetatea Histria lucrările arheologice continuă an de an, mai ales pe timpul verii, iar descoperirile făcute sunt expuse abia în urma unor cercetări amănunțite.
"Descoperirile făcute în vara anului ce tocmai a trecut încă nu sunt expuse în muzeu. Ele sunt trimise la institute și laboratoare de cercetare de specialitate, și dacă au o valoare importantă sunt expuse în muzeu, iar dacă nu, sunt conservate și păstrate îngrijit, deoarece nu are sens să arătăm oamenilor aceleași obiecte ceramice, etc. În muzeu sunt expuse descoperiri ce datează de peste 1300 de ani, piese ceramice, sculpturi, etc." a mai adăugat specialistul.