Vineri, 21 ianuarie, ora 11:00, la sediul Primăriei
orașului Hârșova, va avea loc lansarea, în prezența autorilor, a volumului „Planurile
și prospectele Cetății Hârșova în arhive străine", care, prin efortul celor
trei autori (Aurel-Daniel Stănică – ICEM Tulcea, Constantin Nicolae – Muzeul „Carsium”
Hârșova, și Mihai Anatolii Ciobanu), reunește o serie de planuri inedite ale
cetății otomane de la Dunăre.
- Publicitate -
Analiza problematicii localizării cetăților și
fortificațiilor realizate de otomani pe teritoriul Dobrogei a permis, în
ultimii ani, o amplă documentare, având ca principal obiectiv aprofundarea
bibliografiei, cercetarea arheologică, studierea și interpretarea izvoarelor
istorice, incluzând și surse cartografice. Astfel, prin proiectul Cartografia
cetăților medievale dispărute sau “(Re)Mapping. Arheologia hărților” (2016), au
fost valorificate datele obținute, pe parcursul mai multor decenii, în urma
cercetărilor arheologice, a izvoarelor istorice descoperite recent și a celor
în care sunt descrise sau apar informații despre cetățile și fortificațiile
otomane din Dobrogea. Descoperirea unor planuri și prospecte, aflate în
arhivele de la Kiev și Moscova, permite o analiză amplă a trecutului cetăților
otomane situate de-a lungul frontierei dunărene, istoricii, și nu numai, având
acum la îndemână surse care arată, printre altele, mult mai clar evoluția
fortificațiilor otomane de la Hârșova, Măcin, Isaccea, Tulcea, Babadag,
Constanța și Mangalia.
Astfel, a fost deschisă în istoria Dobrogei veacurilor
XV-XIX o temă nouă, mai puțin cunoscută, aceea a fortificațiilor otomane.
Asemenea tuturor cetăților otomane din Dobrogea, cetatea
de la Hârșova a fost prea puțin cunoscută până astăzi. În lipsa unor cercetări
arheologice de amploare, doar câteva documente și acestea puse adesea sub
semnul întrebării, erau singurele surse care prezentau imaginea unei
fortificații puternice.
În acest volum sunt prezentate câteva din planurile
cetății de la Hârșova descoperite recent în arhivele de la Kiev și Moscova.
Aceste documente sunt deosebit de importante fiind analizate critic în raport
cu rezultatele obținute în cercetarea arheologică de până acum și comparate cu
alte surse documentare pe care le avem la dispoziție. Planurile descoperite se
constituie în surse de cercetare noi, originale, și permit o mai bună
cunoaștere a situației fortificației de la Hârșova în perioada secolelor
XVIII-XIX.
Volumul a fost publicat la Editura Mega din Cluj Napoca,
în cadrul proiectului cultural co-finanțat de A.F.C.N. „Land[Map]. Digitizarea
peisajului” (2021). Proiectul a fost implementat de Institutul de Cercetări
Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea în parteneriat cu Muzeul de Istorie
Națională și Arheologie Constanța, Asociația Pro Noviodunum și Asociația
Eurocentrica.
