Cel de-al treilea flux din cadrul acreditării Erasmus+,
Acțiunea Cheie 1 - Educație Școlară - Mobilitatea persoanelor în scopul
învățării, câștigată de coordonator – prof. Claudia Portase, de la Colegiul
Național „Mihai Eminescu”, a prilejuit prof. Codarcea Elena, prof. Ion Alice,
prof. Magiru Luminiţa, prof. Păsăroiu Anca participarea la un curs de formare,
„Integrated Curriculum- Teaching
Global Skills!”, în Helsinki,
Finlanda, organizat de EUNEOS.
Activitățile, desfășurate în perioada 28 august- 3
septembrie 2022, au fost practice, derulate în diverse institituții din
Helsinki și Vantaa. Ele au avut ca temă centrală provocările învățământului
secolului 21– diferite niveluri de integrare, studii de caz - predarea schimbărilor climatice, modul în care interacţionăm cu
elevii în clasă și cum ne ajută acest lucru să găsim modalități de predare și
învățare, stabilind, astfel, o bază
pentru predarea și cooperarea în echipă, activități practice în ora de
educație specială (întâlnire cu Lauri Jantti, profesor de educație specială și
artist local), educația bazată pe digitalizare, găsirea celei mai potrivite
metode de evaluare pentru a susține învățarea secolului XXI, atelier susținut
de Andreea Gatman. Ne-am familiarizat cu aplicația WILMA (portofoliul
electronic de monitorizare permanentă a
elevului, comunicarea cu părinţii), învățarea bazată pe design, teatrul de
prezentare socială.
O altă zi a fost dedicată conceptelor de bunăstare și
sprijin în școli, construirea unei
imagini pozitive asupra vieţii/ rezilienţă. Se insistă foarte mult pe
construirea unei imagini de sine pozitive ca parte a curriculum-ului bazat pe abilitățile secolului 21.
Informaţiile, materialele, activităţile prezentate vor fi
aplicate în cadul orelor de curs, la diferite discipline sau integrat, de
asemenea, în cadrul orelor de dirigenţie. Informaţiile au fost diseminate în
cadrul consilului profesoral al CNME, și, mai departe, la nivelul catedrelor
implicate, la întâlnirile metodice la nivel de cerc pedagocic, vor fi
organizate lecții deschise, astfel încât toți cei interesați să aibă acces la
toate materialele.
„Acest curs a avut un impact extraordinar aspra
dezvoltării mele profesionale. Am apreciat, ca aspecte pozitive, cooperarea şi
schimbul de experienţă din cadrul grupurilor internaţionale de lucru, tematica
şi activitătile workshop-urilor, exerciţiile diverse de grup, viziunea
finlandeză asupra educaţiei, experienţa inedită a realităţilor şcolii
finlandeze prin instituţiile de învăţământ vizitate şi intervenţiile pasionante
ale gazdelor, nu în ultimul rând,
experienţele şi locurile frumoase
vizitate care reflectă modul de viaţă, atitudinea şi valorile morale
finlandeze. Ca singur aspect negativ, aş menţiona sentimentul de neputinţă
rezultat în urma reflecţiei asupra propriei realităţi. Şcoala finlandeză pune
accentul pe învăţarea prin descoperire, pe dezvoltarea abilităţilor de viaţă
ale elevilor, pe responsabilizarea acestora şi dezvoltarea simţului comunităţii
şi al apartenenţei sociale. Pe tot
parcursul vizitei s-a remacat în mod evident preocuparea tuturor pentru
bunăstarea elevilor şi a profesorilor.” – prof. Ion Alice
Prof. Magiru Luminiţa – „După participarea la acest curs,
am concluzionat ca școala finlandeză este un loc al liniștii, stării de bine,
încrederii, conștiinței lucrului bine făcut…un loc unde ai sentimentul de
,,acasă”. Este cu adevărat ceea ce numim și noi ,,o școală prietenoasă”.
Sentimentul de calm este remarcabil. Ergonomia atrage atenția. Spațiile sunt construite
pentru învățare, inclusiv holurile au această destinație. În timpul orelor, e
ceva obișnuit să vezi în afara clasei elevi în grupuri mici care învață. De
regulă cu chromebook-uri în brațe, se ajută unii pe alții, lucrează în echipe.
Sunt responsabili pentru ceea ce au de realizat. Este acel ,,circle of trust” –
profesorul are încredere că lucrezi, chiar dacă nu ești sub ochii lui. În
școală te simți ca în familie. Cuvintele cheie sunt RESPECT și ÎNCREDERE. M-au
lăsat fără suflare: comunicarea autentică, starea de bine a tuturor,
digitalizarea învățării. Profesorii colaborează între ei în proiectarea
activităților. Acestea sunt cu adevărat centrate pe elev. Atenția cade pe
învățare, nu pe predare. În centru este ELEVUL, nu profesorul. Obiectivele învățării
se stabilesc împreună cu elevii, acesta fiind un mod de a crește autonomia
copiilor în învățare. Se alocă timp întotdeauna pentru reflecție, feed-back-ul
chiar există. Regulile clasei sunt simple și puține. Atmosfera liniștită din
clase stimulează învățarea.”
Prof. Codarcea Elena: „Pentru mine, noțiunea de
curriculum integrat era un concept abstract despre care aveam cunoștințe
teoretice și prea puțin practice. În această mobilitate am descoperit concret,
prin workshop-uri și vizite la diferite școli, competențele ce trebuie
dezvoltate atunci când vorbim de curriculum integrat. Cele două module - 1.
Teaching global skills (teaching with climate change) și 2. skill-based
education (teaching with robotics ) au fost foarte interesante pentru că sunt două
provocări în educația pentru viitor. Un aspect foarte interesant al acestui
curs de dezvoltare profesională a fost componența grupului de profesori,
alcătuit din discipline diferite, iar bariera dintre noi putea fi dărâmată
decît prin descoperirea competențelor necesare pentru curriculum integrat.”
Prof. Păsăroiu Anca: „Cursul mi-a oferit ocazia de a mă
familiariza cu sistemul de învățământ finlandez. Formatorul, Andreea Gatman,
ne-a oferit un curs cu accent pe învățarea practică și prin descoperire. Nu a
fost neglijată nici partea teoretică, aceasta fiindu-ne pusă la dispoziție prin
intermediul unei platforme dedicate. Personal, am fost fascinată de deplasările
în diverse instituții de învățământ: colegii, Universitatea din Helsinki,
biblioteca din aceeași capitală și alte spații nonformale, unde se desfășurau
activități de învățare. Minunata ,,utopie" a sistemului de învățământ
finlandez m-a fascinat și m-a făcut să devin mai încrezătoare în propriul
nostru sistem de educație care, prin dăruirea și pasiunea tuturor celor care
își aduc contribuția la devenirea noilor generații, va putea, într-un viitor
mai degrabă apropiat, să se mândrească cu un sistem similar celui finlandez.”
