Vineri,
7 ianuarie 2022, în țara noastră peste 1 milion de adepți ai Bisericii Creștin
Ortodoxe sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi, cu precădere ruși lipoveni,
ucraineni, moldoveni și sârbi.
Înainte
de Hristos existau două sisteme de calculare a timpului unui an: unul al
egiptenilor,- de 365 zile, altul, al romanilor, care era de 355 zile. Însă,
rămânea anual o diferență de zece zile între aceste două sisteme, și chiar
între fiecare dintre ele și calendarul solar.
După
această constatare, s-a simțit nevoia de îndreptare a lor și a punerii lor în
acord cu calendarul ceresc. Astfel, împăratul roman Iuliu Cezar, în anul 46
i.Hr., adoptă sistemul de calcul egiptean, sistem care s-a numit „calendarul
iulian”.
Acest
calendar a fost folosit de întreaga creștinătate, timp de 15 secole. Și
tot de calendarul iulian s-au servit și Sfinții Părinți la Sinodul I
Ecumenic de la Niceea (325), la calcularea datei Paștilor.
Deoarece
între calculul calendarului iulian de 365 de zile și 6 ore și cel al
calendarului solar de 365 zile, 5 ore, 43 minute și 46 secunde rezultă anual o diferența
de 11 minute și 14 secunde, s-a ajuns după 330 de ani la o diferență de trei
zile (cu cât a rămas în urma calendarul iulian).
Astfel
că, în vremea Sinodului I Ecumenic, echinocţiul de primăvară se afla la 21
martie în loc de 24 martie, cât a fost în anul 46 î.Hr., când împăratul Iuliu
Cezar a îndreptat calendarul. De atunci, Sinodul a luat ca punct de plecare în
calcularea datei Paștilor, ziua de 21 martie, când a fost atunci echinocțiul de
primăvară.
Specialiștii
astronomi au constatat că, și după aceea, din 123 în 123 de ani echinocțiul de primăvara
retrogradează cu o zi. Acest lucru fiind constatat de-a lungul secolelor, învățații
vremii – în Răsărit ca și în Apus – au sesizat faptul și au propus
conducătorilor Bisericii îndreptarea calendarului, pentru ca tabelele pascale
nu mai corespundeau cu ziua lunii pline astronomice.
La
24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut o reforma, suprimând zece
zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De
atunci calendarul s-a numit „gregorian” sau „stilul nou”.
Crăciunul
pe rit vechi: Congresul de la Constantinopol 1923
Cu
toate că în anul 1923, la un congres ținut la Constantinopol, majoritatea
Bisericilor Ortodoxe a hotărât să renunțe la calendarul iulian și să adopte
calendarul gregorian, data Paștilor se calculează încă pe baza calendarului
iulian, în care echinocțiul de primăvară are loc cu 13 zile mai târziu. De aici
neconcordanța cu data Paștelui din Biserica Catolică.
În
anul 1923, la Constantinopol, s-a decis trecerea de la calendarul iulian la
calendarul gregorian, moment în care Biserica Ortodoxă s-a separat în două, cea
pe Stil Vechi și cea pe Stil Nou.
Crăciunul
pe rit vechi: de ce este diferit față de Crăciunul pe care îl sărbătorește
Biserica Ortodoxă
Între
timp, s-a constatat de către astronomi că și între calendarul gregorian din
1582 și cel astronomic există o diferență anuală, diferență care, la 3500 de
ani, ar face ca și calendarul gregorian să rămână în urmă cu o zis și o noapte.
Calendarul
ortodox, îndreptat în 1924, va ţine seama și de această diferență.
Au
rămas, însă, câteva Biserici Ortodoxe cu calendarul iulian neîndreptat, ca:
Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă și Biserica Sârbă, precum și
Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepția Vatopedului, care se numesc „pe
stil vechi”, pentru că prăznuiesc Paștile și toate sărbătorile după vechiul
calendar, adică după „stilul vechi”.
Și
în prezent există biserici ortodoxe care folosesc calendarul iulian
neîndreptat. Printre acestea se numără: Patriarhia Ierusalimului, Biserica
Rusă, Biserica Sârbă și Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepția
Vatopedului.
Sursa
text: alba24.ro