Prin înviere sărbătorim jertfa iubitoare. Învierea este sărbătoarea dragostei, a vieții, a nemuririi, oferită de Hristos. De aici trebuie să înțelegem cât de mult ne-a iubit Dumnezeu, lumina pe care o primim de la Biserică este a lui Hristos, este lumina iubirii. Când nu iubești, totul e negru și întunecat. De altfel, părintele Stăniloae definește iadul ca loc al lipsei iubirii.
- Publicitate -
De asemenea, când venim la biserică, de înviere, să nu căutăm numai să luăm lumina și pasca și să fugim repede la distracție. Lumina și pasca se desăvârșesc în Sfânta Liturghie. Slujba de înviere nu constă doar în oferirea luminii.
După ce venim de la Biserică, trebuie să ne comportăm creștinește, așa cum trebuie să ne comportăm toată viața. De Paște trebuie să avem mai multă evlavie. Am văzut tineri care vin în stare bahică la înviere, cu bere sau țigări. Dacă venim cu patima după noi, nu facem decât să întinăm sărbătoarea prin patimile noastre cele urâte.
În toată săptămâna postim, și trebuie să ne întristăm pentru păcatele noastre, pentru că fiecare păcat omoară pe Hristos din noi.
Pătimirile lui Hristos au fost acte nedrepte la adresa celui nevinovat. De ce ura, când, totuși, iubirea a venit la noi? Noi am ales păcatul, pe care îl vedem în toată hidoșenia lui în Săptămâna Patimilor.
Slujba de înviere pe malul mării reprezintă apostolicitatea pământului din Dobrogea, pentru că apostolii au fost pescari. Dobrogea e pământ apostolic.
Părintele Eugen Tănăsescu, director Radio Dobrogea
