În Constanța studiază circa 200 de studenți basarabeni care, în luna martie 2008, au avut inițiativa înființării propriei organizații și chiar a unui eveniment cultural - Festivalul "Zilele Basarabiei" -, aflat în 2010 la cea de-a treia ediție.
Ieri, la Muzeul de Istorie Națio-nală și Arheologie din Constanța am luat parte la deschiderea oficială a acestui festival care a reunit în sala "Adrian Rădulescu" persoane interesate de soarta basarabenilor și de puterea noastră de a le fi alături.
Probabil dincolo de motivul sărbătoririi celor 92 de ani de la unirea Basarabiei cu România, din 27 martie 1918, tinerii își doresc să petreacă mai mult timp împreună, pentru a se cunoaște, având în vedere că vin din diverse regiuni ale Republicii Moldova.
Și, cum comuniunea naște idei îndrăznețe, tinerii basarabeni speră ca, prin acțiunile lor, să contribuie la crearea unui nou curs al istoriei, printr-un alt punct de vedere, dovedit și anul trecut, pe 7 aprilie, în Piața Marii Adunări Naționale de la Chișinău, când prospețimea forței lor a reușit să răstoarne un guvern comunist instalat timp de 9 ani.
Prof. Vlad Madan, de la Facultatea de jurnalism și științele comunicării din cadrul Universității de Stat din Chișinău, afirma că la dispariția reală a graniței dintre cele două țări, de altfel declarate surori, un rol hotărâtor îl are clasa politică din România și Republica Moldova. "Atunci, în 1992, s-au comis niște gafe, cum ar fi conflictul de pe Nistru, cu conotații geo-politice. Federația Rusă nu va da niciodată acordul unei dizolvări a granițelor. Dar cred în viitorul și în puterea acestor tineri care vor contribui dacă nu la o unire, cel puțin vor fi mesagerii dezvoltării unei colaborări fructuoase pe ambele maluri ale Prutului", a declarat cadrul universitar.
Alexandrin Moiseev este student anul I la Facultatea de drept din cadrul Universității "Ovidius" și a vorbit, ieri, despre adaptarea tinerilor basarabeni la condițiile noi ale vieții de student: "Pe an ce trece, crește numărul de locuri oferit tinerilor basarabeni care vin să-și facă studiile aici în România. Reușim să ne încadrăm ușor, pentru că vorbim aceeași limbă, împărtășim aceleași tradiții, avem aceeași biserică și credință. E adevărat că, pe parcurs, mai întâmpinăm dificultăți în ce privește cazarea sau permisele de ședere, dar le rezolvăm.
O problemă mai gravă mi se pare că o constituie faptul că ne este foarte greu să vorbim o limbă română corectă. Din neglijența fostei conduceri comuniste sau din reaua credință a unor cetățeni, fostele librării și biblioteci din mediul rural în marea majoritate au fost transformate în baruri și discoteci. Probabil comuniștii considerau că suntem ușor de manipulat astfel, dar nu-i adevărat. Fosta guvernare a pus foarte multe piedici celor care voiau să vină să studieze aici, în România. Generației pe care o reprezint eu, a celor născuți în 1989-1992, ne-a fost implantată în inimi dragos-tea de țară și de aceea îi îndemn pe colegii mei ca la terminarea studiilor să se întoarcă înapoi în Basarabia".
Sâmbătă, 27 martie, în zi aniversară, la ora 10, la sediul Prefecturii, va avea loc lansarea proiectului "Trimite o carte peste Prut", organizat de Instituția Prefectului județului Constanța, în parteneriat cu ziarul "Cuget Liber", la care vor lua parte și elevi ai Colegiului "Mihai Eminescu" și ai Școlii "Remus Opreanu", în calitate de primi donatori.
Basarabean, olimpic internațional la limba română
În anul 1995, Leon Alexei a ajuns în Constanța pentru că părinții lui făceau comerț pe ruta Chișinău - Constanța și în cele din urmă s-au stabilit aici. "La început mi-a fost foarte greu. Chiar de la grădiniță. Toată lumea se lua de originea mea, imitându-mă". Acum este elev în clasa a XI-a la Colegiul "Mihai Eminescu" și, culmea ironiei, s-a calificat în lotul pentru Olimpiada internațională de limba română, ce va avea loc în luna mai.
L-am întrebat dacă după terminarea studiilor și-ar dori să se întoarcă la patria-mamă și ne-a mărturisit că nu-și dorește să studieze în România, ci undeva la o universitate din străinătate, astfel că nu crede că se va mai întoarce nici în România, nici în Republica Moldova.
- Publicitate -
