Activitatea concertistică a lui Harry Tavitian se desfășoară într-un ritm alert. Bate toată Europa în lung și în lat, iar în țară este primit cu brațele deschise la Cluj, Iași, București, Satu Mare ș.a. Concertează în cluburi, teatre, case de cultură, oriunde este chemat și așteptat. Acasă, la Constanța, l-am văzut în ultima vreme doar la "Phoenix", unde ne-a uns la suflet cu un concert inedit.
- Publicitate -
Harry se împarte astăzi între succesul peste hotare și supărarea de a nu fi aplaudat chiar la el acasă.
Vineri seara, am primit un nou semnal de la Harry: pianistul român va susține, în 7 noiembrie, la Music Village din Bruxelles, împreună cu saxofonistul bulgar Anatoli Vapirov, un concert extraordinar de jazz.
Acest duo Tavitian (pian, fluiere, percuție) - Vapirov (saxofoane) este programat în cadrul Festivalului Europalia.
Trebuie spus că Harry Tavitian și Anatoli Vapirov sunt nume de primă mărime ale Noului Jazz Est European, ei contribuind hotărâtor la crearea școlilor naționale de jazz din țările în care trăiesc. Au un puternic stil personal, născut din sinteza între jazz-ul de avangardă și spiritualitatea spațiilor cărora ei le aparțin. România participă în premieră, în acest an, la Festivalul Europalia, organizat la Bruxelles. Ediția actuală, desfășurată în perioada 3 octombrie 2007- 28 februarie 2008, are ca invitate statele membre ale Uniunii Europene, iar România și Bulgaria se află în prim-planul manifestării. Participarea românească a fost asigurată de Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii și Cultelor, Institutul Cultural Român (ICR) și Centrul Român de Informare de la Bruxelles.
Ultima dată ne-a răsfățat cu blues
"Eu mă duc la Constanța, la Constanța iată viu/ că e așa de cald și de bine acolo și e un oraș puțin cam zbanghiu" - e prima strofă a bluesului "Kansas City", a lui Harry Tavitian, de acum mai bine de 20 de ani.
Harry a cântat ultima dată acasă, la Clubul "Phoenix", pe 23 martie, oferind un altfel de concert: un recital integral de blues. Concertul ne-a adus aminte de vremurile de altădată, când Harry cânta mult blues.
"De ce nu mai organizez concerte la Constanța"
"Mă gândesc cu nostalgie la anii dinainte de ’89. Lucrurile fru-moase care s-au petrecut atunci au fost concertele pe care le organizam la Constanța.
Mă pregătesc zilele acestea pentru două concerte cu Anatoly Vapirov, la Bruxelles și la Varna. Pregătesc și un nou CD, în duo cu Anatoly. Înregistrarea muzicii CD-lui este de la un concert al nostru la Varna, în decembrie 2001.
Ultimul concert pe care l-am organizat în Constanța, și care era programat să aibă loc a doua zi după concertul de la Varna care va apărea pe disc, s-a lăsat cu... cântec. În noiembrie 2001, mă întâlnisem cu Anatoly la Festivalul de jazz dedicat Balcanilor, de la Castelul Elmau, din Alpii Germaniei. Ne-am gândit că trecuseră 10 ani de la primul nostru concert. Și ne-a venit ideea să sărbătorim în ajun de Crăciun, cu două concerte, unul la Varna și altul la Constanța.
Primul concert de Crăciun în Constanța l-am organizat în 1982. În anii de până în ‘89, creasem deja o tradiție a acestor concerte. Am avut de la început «ispite» cu cele două concerte pe care le plănuisem. S-a pus viscolul și spre Varna circulația a fost închisă. Anatoly, care e angajat al Primăriei din Varna, ca organizator al Festivalului de jazz de acolo, a obținut de la Direcția de Cultură o mașină care m-a luat de la graniță, de la Vama Veche. Am ținut concertul la Varna și a doua zi am venit (cu aceeași mașină) amândoi la Constanța.
N-am intrat bine în țară, că m-am trezit cu un telefon că președintele Consiliului Județean, Stelian Duțu; ne suspendase concertul care urma să aibă loc la Muzeul de Artă. A urmat un adevărat coșmar, demn de o nuvelă de Kafka sau de romanele lui Orwell. Am picat la mijloc într-o reglare de conturi politice. A fost un abuz grav, calificat de presa drept un adevărat atentat la cultură.
Așa ceva nu mi s-a întâmplat niciodată înainte de ’90. În 1987, la trei săptămâni de la revolta de la Brașov, la festivalul de jazz de acolo, am făcut o suită de colinde care începea cu «Sculați, sculați, boieri mari, sculați voi români plugari»… Sau pe 10 mai 1988
l-am avut invitat pe Mircea Dinescu la «Atelierele de improvizație» - concertele pe care le organizam pe atunci la Constanța; Mircea a recitat poezii din volumul «Moartea citește ziarul», care-i fusese interzis de cenzură. Și atunci erau probleme cu aprobarea concertelor de către cei de la Partid, dar nimeni nu a mers așa de departe, încât să interzică vreun concert al meu.
Pentru publicul constănțean și de rușinea lui Anatoly, am mers la Consiliul Județean ca să vorbesc cu Stelian Duțu cu care nu mă cunoșteam și care, bineînțeles, nu fusese vreodată la un concert de-al meu. S-a încuiat în birou, așa cum a făcut și prefectul. Președintele Direcției de Cultură - cântăreața de operă Florența Marinescu, președintele Comisiei de Cultură a Consiliului Județean s-au purtat lamentabil. Am ținut totuși concertul la Clubul Phoenix, dar n-a mai fost Concertul de Crăciun.
Atunci m-am «trezit» că eu, de fapt, trăiam în alt timp, după alte valori. Cu regret pentru publicul constănțean pe care îl iubesc, de atunci nu am mai organizat concerte la Constanța. Am cântat doar când am fost solicitat.
Ce sa fac? Sunt «nostalgic»!"
Harry Tavitian povestește întâmplări demult trecute. Din păcate, respectul
pentru actul de cultură a rămas la același nivel, ba chiar mai jos, dacă ne uităm
la procedeele aplicate de actuala conducere a Consiliului Județean salariaților
din teatre. Harry Tavitian nu poate avea speranța că valoarea îi va fi recunoscută,
iar sălile teatrelor constănțene și altor instituții de cultură i se vor deschide larg.
Din păcate, prelungirea până în zilele noastre a acestui conflict și a resentimentelor îndreptățite ale artistului ne afectează pe noi, aceia care ne delectam pe vremuri cu frumoasele concerte de jazz susținute pe scenă de Harry…
Activitatea concertistică a lui Harry Tavitian se desfășoară într-un ritm alert. Bate toată Europa în lung și în lat, iar în țară este primit cu brațele deschise la Cluj, Iași, București, Satu Mare ș.a. Concertează în cluburi, teatre, case de cultură, oriunde este chemat și așteptat. Acasă, la Constanța, l-am văzut în ultima vreme doar la "Phoenix", unde ne-a uns la suflet cu un concert inedit.
Harry se împarte astăzi între succesul peste hotare și supărarea de a nu fi aplaudat chiar la el acasă.
Vineri seara, am primit un nou semnal de la Harry: pianistul român va susține, în 7 noiembrie, la Music Village din Bruxelles, împreună cu saxofonistul bulgar Anatoli Vapirov, un concert extraordinar de jazz.
Acest duo Tavitian (pian, fluiere, percuție) - Vapirov (saxofoane) este programat în cadrul Festivalului Europalia.
Trebuie spus că Harry Tavitian și Anatoli Vapirov sunt nume de primă mărime ale Noului Jazz Est European, ei contribuind hotărâtor la crearea școlilor naționale de jazz din țările în care trăiesc. Au un puternic stil personal, născut din sinteza între jazz-ul de avangardă și spiritualitatea spațiilor cărora ei le aparțin. România participă în premieră, în acest an, la Festivalul Europalia, organizat la Bruxelles. Ediția actuală, desfășurată în perioada 3 octombrie 2007- 28 februarie 2008, are ca invitate statele membre ale Uniunii Europene, iar România și Bulgaria se află în prim-planul manifestării. Participarea românească a fost asigurată de Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii și Cultelor, Institutul Cultural Român (ICR) și Centrul Român de Informare de la Bruxelles.
Ultima dată ne-a răsfățat cu blues
"Eu mă duc la Constanța, la Constanța iată viu/ că e așa de cald și de bine acolo și e un oraș puțin cam zbanghiu" - e prima strofă a bluesului "Kansas City", a lui Harry Tavitian, de acum mai bine de 20 de ani.
Harry a cântat ultima dată acasă, la Clubul "Phoenix", pe 23 martie, oferind un altfel de concert: un recital integral de blues. Concertul ne-a adus aminte de vremurile de altădată, când Harry cânta mult blues.
"De ce nu mai organizez concerte la Constanța"
"Mă gândesc cu nostalgie la anii dinainte de ’89. Lucrurile fru-moase care s-au petrecut atunci au fost concertele pe care le organizam la Constanța.
Mă pregătesc zilele acestea pentru două concerte cu Anatoly Vapirov, la Bruxelles și la Varna. Pregătesc și un nou CD, în duo cu Anatoly. Înregistrarea muzicii CD-lui este de la un concert al nostru la Varna, în decembrie 2001.
Ultimul concert pe care l-am organizat în Constanța, și care era programat să aibă loc a doua zi după concertul de la Varna care va apărea pe disc, s-a lăsat cu... cântec. În noiembrie 2001, mă întâlnisem cu Anatoly la Festivalul de jazz dedicat Balcanilor, de la Castelul Elmau, din Alpii Germaniei. Ne-am gândit că trecuseră 10 ani de la primul nostru concert. Și ne-a venit ideea să sărbătorim în ajun de Crăciun, cu două concerte, unul la Varna și altul la Constanța.
Primul concert de Crăciun în Constanța l-am organizat în 1982. În anii de până în ‘89, creasem deja o tradiție a acestor concerte. Am avut de la început «ispite» cu cele două concerte pe care le plănuisem. S-a pus viscolul și spre Varna circulația a fost închisă. Anatoly, care e angajat al Primăriei din Varna, ca organizator al Festivalului de jazz de acolo, a obținut de la Direcția de Cultură o mașină care m-a luat de la graniță, de la Vama Veche. Am ținut concertul la Varna și a doua zi am venit (cu aceeași mașină) amândoi la Constanța.
N-am intrat bine în țară, că m-am trezit cu un telefon că președintele Consiliului Județean, Stelian Duțu; ne suspendase concertul care urma să aibă loc la Muzeul de Artă. A urmat un adevărat coșmar, demn de o nuvelă de Kafka sau de romanele lui Orwell. Am picat la mijloc într-o reglare de conturi politice. A fost un abuz grav, calificat de presa drept un adevărat atentat la cultură.
Așa ceva nu mi s-a întâmplat niciodată înainte de ’90. În 1987, la trei săptămâni de la revolta de la Brașov, la festivalul de jazz de acolo, am făcut o suită de colinde care începea cu «Sculați, sculați, boieri mari, sculați voi români plugari»… Sau pe 10 mai 1988
l-am avut invitat pe Mircea Dinescu la «Atelierele de improvizație» - concertele pe care le organizam pe atunci la Constanța; Mircea a recitat poezii din volumul «Moartea citește ziarul», care-i fusese interzis de cenzură. Și atunci erau probleme cu aprobarea concertelor de către cei de la Partid, dar nimeni nu a mers așa de departe, încât să interzică vreun concert al meu.
Pentru publicul constănțean și de rușinea lui Anatoly, am mers la Consiliul Județean ca să vorbesc cu Stelian Duțu cu care nu mă cunoșteam și care, bineînțeles, nu fusese vreodată la un concert de-al meu. S-a încuiat în birou, așa cum a făcut și prefectul. Președintele Direcției de Cultură - cântăreața de operă Florența Marinescu, președintele Comisiei de Cultură a Consiliului Județean s-au purtat lamentabil. Am ținut totuși concertul la Clubul Phoenix, dar n-a mai fost Concertul de Crăciun.
Atunci m-am «trezit» că eu, de fapt, trăiam în alt timp, după alte valori. Cu regret pentru publicul constănțean pe care îl iubesc, de atunci nu am mai organizat concerte la Constanța. Am cântat doar când am fost solicitat.
Ce sa fac? Sunt «nostalgic»!"
Harry Tavitian povestește întâmplări demult trecute. Din păcate, respectul
pentru actul de cultură a rămas la același nivel, ba chiar mai jos, dacă ne uităm
la procedeele aplicate de actuala conducere a Consiliului Județean salariaților
din teatre. Harry Tavitian nu poate avea speranța că valoarea îi va fi recunoscută,
iar sălile teatrelor constănțene și altor instituții de cultură i se vor deschide larg.
Din păcate, prelungirea până în zilele noastre a acestui conflict și a resentimentelor îndreptățite ale artistului ne afectează pe noi, aceia care ne delectam pe vremuri cu frumoasele concerte de jazz susținute pe scenă de Harry…
