Exponatul săptămânii la Muzeul de Artă Populară Constanța este „Marama tătărească din Dobrogea”, o piesă de port folosită pentru acoperirea capului, în cadru ceremonial, de către tătăroaicele din Dobrogea.
- Publicitate -
Obiectul prezentat era lucrat în gospodărie din pânză industrială subțire, vaporoasă, din bumbac alb. Decorul este concentrat, în zona mediană a laturii lungi, într-un câmp triunghiular, ce acoperă fruntea. Broderia este realizată cu fir metalic lamelar auriu. La capete, piesa este decorată cu un motiv stilizat al vrejului, brodat, de asemenea, cu fir metalic.
Marama tătărească a fost achiziționată în anul 1974 din localitatea Osmancea, județul Constanța și a fost lucrată în al doilea sfert al secolului al XX-lea. Prin Ordinul nr. 2250/04.05.2012, poziția 25, emis de Ministerul Culturii, piesa a fost clasată în categoria juridică Tezaur.
Marama este de origine orientală și coborâtă în mediul rural din pătura de sus a boierimii românești. Obiectul de port s-a răspândit foarte mult în vestimentația țărănească, datorită tipului de material. Confecționarea maramei este dificilă și migăloasă a maramei, devenind o preocupare și un meșteșug de mare virtuozitate tehnică în lumea țărănimii, mai ales în Câmpia Dunării, dar se remarcă și unele centre specializate în zona subcarpatică, cum este Muscelul și Gorjul. Acolo femeile au devenit mari meștere în țesutul maramelor. Țesută integral din borangic sau pe urzeală de bumbac, marama se realizează în două ițe.
