Pentru sute de locuitori ai județului Constanța de-abia încep sărbătorile de iarnă. În Dobrogea, mai multe minorități etnice, printre care rușii lipoveni, ucrainenii, armenii și sârbii, sărbătoresc pe rit vechi. Astăzi este prima zi de Crăciun, ocazie cu care participă la Sfânta Liturghie și sfințirea Aghiasmei Mari, cu mir.
- Publicitate -
În conformitate cu vechile cutume apostolice primare practicate până în anul 325, cărora le-au rămas fidele doar cele cinci biserici creștine orientale, respectiv Biserica Armeană, Biserica Copta din Egipt, Biserica Abisiniană, Asiriană și Indiană din Regiunea Malabar, armenii sărbătoresc Crăciunul odată cu Botezul Mântuitorului Iisus, care, potrivit tradiției inițiale a creștinismului primar, a fost botezat la vârsta de 33 de ani, în aceeași zi în care s-a născut, respectiv pe 6 ianuarie.
După adresarea tradiționalei urări "Cristos dzanav iev haidnetzav!" ("Hristos S-a născut și S-a arătat"), urmată de răspunsul "Orhneal e haidniutunan Cristosi!" ("Binecuvântată este arătarea lui Christos!"), astăzi la prânz, familiile se reunesc în jurul mesei tradiționale încărcate cu cel puțin cinci, șase feluri de mâncare.
Grupați în comunități mai mici sau mai mari, ei trăiesc după regulile pe care le-au adus staroverii care au plecat din Imperiul Rus în secolul XVII și s-au stabilit pe teritoriul României, în Moldova și Dobrogea. Istoria ortodocșilor pe stil vechi începe în 1924 când Biserica Ortodoxă Română a introdus calendarul Gregorian, ceea ce a însemnat o actualizare a calendarului cu 13 zile. Pentru rușii lipoveni, Crăciunul are o însemnătate mai aparte. Este o sărbătoare pur spirituală, în care accentul se pune pe rugăciuni, neexistând alte obiceiuri laice.
Creștinii ortodocși de rit vechi sărbătoresc Anul Nou în noaptea dintre 13 și 14 ianuarie, iar Boboteaza la 19 ianuarie.
