În fiecare an, în ziua de 14 octombrie, creștinii ortodocși o prăznuiesc pe Sfânta Cuvioasa Parascheva, cunoscută în tradiția populară românească ca Sfânta Vineri. Grecii o numesc Sfânta Paraschevi, iar neamurile slave, Sfânta Petka.
- Publicitate -
Istoriografia bisericească ne povestește că Sfânta s-a născut în satul Epivat din Tracia, în apropiere de Constantinopole, iar la moartea părinților săi, Cuvioasa și fratele ei au moștenit o mare avere. Tânăra Parascheva și-a dăruit moștenirea și s-a călugărit, iar după numai cinci ani, un înger a îndemnat-o să se întoarcă în satul natal. Când a murit, trupul Cuvioasei a fost îngropat la malul mării. Sfintele moaște au fost descoperite și așezate în Biserica Sfinților Apostoli din Epivat. În anul 1230, Țarul Ioan Asan a adus sfintele moaște la Tarnava, unde au rămas până în anul 1393, când cetatea a căzut în mâinile otomanilor. În 1641, moaștele au fost răscumpărate de Vasile Lupu, Domn al Moldovei, și așezate, la 14 octombrie al acelui an, în Biserica, "Sfinților Trei Ierarhi" din Iași. De la mijlocul secolului al IX-lea, rămășițele pământești ale Sfintei au fost mutate în Catedrala Mitropolitană.
Numeroase biserici de pe cuprinsul țării noastre îi poartă numele, având-o patronă. Numai în Transilvania sunt aproape 82 de biserici închinate ei, multe creștine îi poartă cu evlavie numele, iar Biserica o cinstește ca pe un "turn al credinței" și ca pe "Sfânta folositoare celor întru nevoi". Sfintele ei moaște au făcut nenumărate minuni și au fost alinare multor suflete bântuite de boli, necazuri și năluciri diavolești. Moaștele sunt izvor de însănătoșire trupească, dar mai ales duhovnicească, de pace sfântă și de binecuvântare pentru toți cei ce-și pleacă genunchii cu credință în fața sicriului său și o cheamă într-ajutor în rugăciune către Dumnezeu.
Românii din toate colțurile țării se îndreaptă în aceste zile către cetatea Iașilor pentru a se închina la racla Sfintei și a participa la manifestările cultural religioase organizate de Mitropolie.
În fiecare an, în ziua de 14 octombrie, creștinii ortodocși o prăznuiesc pe Sfânta Cuvioasa Parascheva, cunoscută în tradiția populară românească ca Sfânta Vineri. Grecii o numesc Sfânta Paraschevi, iar neamurile slave, Sfânta Petka.
Istoriografia bisericească ne povestește că Sfânta s-a născut în satul Epivat din Tracia, în apropiere de Constantinopole, iar la moartea părinților săi, Cuvioasa și fratele ei au moștenit o mare avere. Tânăra Parascheva și-a dăruit moștenirea și s-a călugărit, iar după numai cinci ani, un înger a îndemnat-o să se întoarcă în satul natal. Când a murit, trupul Cuvioasei a fost îngropat la malul mării. Sfintele moaște au fost descoperite și așezate în Biserica Sfinților Apostoli din Epivat. În anul 1230, Țarul Ioan Asan a adus sfintele moaște la Tarnava, unde au rămas până în anul 1393, când cetatea a căzut în mâinile otomanilor. În 1641, moaștele au fost răscumpărate de Vasile Lupu, Domn al Moldovei, și așezate, la 14 octombrie al acelui an, în Biserica, "Sfinților Trei Ierarhi" din Iași. De la mijlocul secolului al IX-lea, rămășițele pământești ale Sfintei au fost mutate în Catedrala Mitropolitană.
Numeroase biserici de pe cuprinsul țării noastre îi poartă numele, având-o patronă. Numai în Transilvania sunt aproape 82 de biserici închinate ei, multe creștine îi poartă cu evlavie numele, iar Biserica o cinstește ca pe un "turn al credinței" și ca pe "Sfânta folositoare celor întru nevoi". Sfintele ei moaște au făcut nenumărate minuni și au fost alinare multor suflete bântuite de boli, necazuri și năluciri diavolești. Moaștele sunt izvor de însănătoșire trupească, dar mai ales duhovnicească, de pace sfântă și de binecuvântare pentru toți cei ce-și pleacă genunchii cu credință în fața sicriului său și o cheamă într-ajutor în rugăciune către Dumnezeu.
Românii din toate colțurile țării se îndreaptă în aceste zile către cetatea Iașilor pentru a se închina la racla Sfintei și a participa la manifestările cultural religioase organizate de Mitropolie.
