Sinagoga, situată pe strada C.A. Rosetti colț cu Petru Rareș, este singurul templu israelit din Constanța care a supraviețuit în timp.
- Publicitate -
Dr. Doina Păuleanu arată, într-unul dintre volumele sale dedicate orașului, "Constanța. Aventura unui proiect european" (editura Ex Ponto, 2003), faptul că, în 1910, președintele comunității israelite din Constanța, P. Sapira, solicită Primăriei "cuvenita autorisare de a construi un templu pe proprietatea comunității Esraelite din Constanța, strada Rosetti colț cu Petru Rareș", conform unui document de arhivă (p. 263). Pe același loc s-a aflat și vechea sinagogă.
Demersurile pentru noua construcție sunt realizate în 1907, de președintele comunității, M. Bujes, care, un an mai târziu, cere permisiunea de a face fundațiile. Autorizația de construcție nu este, însă, acordată, din cauza obiecțiilor venite din partea serviciului tehnic al primăriei referitoare la rezistența cupolei și a galeriilor.
Autorizația este emisă pe 10 aprilie 1910, planul fiind realizat de arhitectul Anghel Păunescu, care înlocuiește cupola cu o boltă în leagăn "menită să exprime aceeași seducție a spațiului curb" (p. 267).
Anghel Păunescu a mai proiectat la Constanța și Casa Magrin de pe strada Mangalia, casele dr. Bâcleșianu de pe strada Carol (acum bulevardul Tomis) și Theodoru de pe Muzelor (astăzi Tudor Vladimirescu) și altele. "Adecvate dorințelor comanditarului, imobilele proiectate de acest arhitect, unele existente încă în orașul de sus, conturează preocuparea pentru confort și respectabilitate a deținătorilor, definind datele unui stil urban care semnifică voința de recuperare pe filieră neoromânească și de integrare într-o vocație constructivă de tip neoclasic sau balcanic.
Proiectele sale – atente, bine desenate, adaptate, propun soluții dar mai ales elemente decorative preluate și de alți constructori, alcătuind o recuzită unificatoare și fermecătoare", consideră dr. Doina Păuleanu (pp. 268 – 269).
În ghidul lor, Th. Ionescu și I.N. Duployen, citați de dr. Doina Păuleanu, precizează: "La dreapta liceului, începând din strada Tomis, pornește str. Rosetti unde este templul israelit, de rit oriental, frumoasă clădire, impunătoare și bine întreținută" (p. 269). De asemenea, ziariștii sunt de părere că sinagoga e o "clădire monumentală în stil chaldean. Interior admirabil cu colonade masive, două galerii" (p. 269).
