Ziua de Sfântul Ion
este o zi de bucurie. Se spune că acela care nu se veselește în această zi va
fi trist tot timpul anului.
- Publicitate -
Unii oameni serbează
ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și
animalele de fiarele sălbatice.
Tradiția ne spune că în
dimineața de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă,
pentru a fi feriți de boli în decursul anului.
După Sfânt-Ion se
botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.
Un obicei întâlnit în ziua
de Sfântul Ion este „Iordăneala”. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în
ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de
Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care
iese, apoi îl urează. Oamenii “iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători
cu bani, cu care seara chefuiesc.
În trecut de Sfântul
Ioan avea loc Torontoiul sau Iordănitul femeilor, un ritual din care s-a mai
păstrat doar ospăţul final, ospăţ ce încheie astfel ciclul sărbătorilor de
iarnă. Iordănitul femeilor avea un ritual strict, în care nevestele bătrâne le
primeau în grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la râu să le stropească şi
apoi făceau o masă comună.
O altă tradiție pe care
o întâlnim în Transilvania și Bucovina este „Udatul Ionilor”.
În Bucovina, la porțile
tuturor celor care au acest nume se pune un brad împodobit, iar aceștia dau o
petrecere cu lăutari, iar în Transilvania cei care poartă acest nume sunt
purtați cu mare alai prin sat până la râu, unde sunt botezați sau purificați.
Sărbătoarea de Sfântul
Ion mai este cunoscută și sub numele de “Sânt Ion”, „Înaintemergătorul
Domnului” sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.
