În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscută drept ziua de Sânziene sau Drăgaica. Sânzienele îşi au
originea într-un străvechi cult al soarelui, iar sărbătoarea se mai numește şi
„Cap de vară”. În imaginația populară, Sânzienele sunt fete frumoase, care
trăiesc prin păduri sau pe câmpii.
Potrivit etnologului
Marcel Lutic, citat de b365.ro, „ele sunt socotite zâne ale câmpului, dând
puteri deosebite florilor şi buruienilor. Astfel, acestea, în preajma
sărbătorii de pe 24 iunie, devin plante de leac. Nu întâmplător, după
sărbătoarea Sânzienelor, toate plantele dau îndărăt, adică nu mai cresc deloc”.
În multe zone din țară,
în ziua de Sânziene se fac pomeni pentru morţi, de moşii de Sânziene.
În plan religios
Sânzienele se asociază cu sărbătoarea religioasă a nașterii Sfântului Ioan
Botezătorul. În calendar avem astfel cruce cu roșu, ceea ce înseamnă o zi de
mare sărbătoare în care nu se spală, nu se merge la câmp și nu se fac treburi
casnice.
Din punct de vedere
calendaristic, sânzienele marchează apropierea de mijlocul verii și reprezintă
momentul de cotitură al verii către iarnă, finalul muncilor agricole și
pregătirea pentru recoltat.
De asemenea, ziua de
Sânziene este și ziua în care păsările încep pregătirile pentru sezonul rece.
Cucul este primul care dă semnalul, dacă de Blagoveștenie începe a cânta, la
Sânziene acesta se îneacă cu orz, răgușește și nu mai poate cânta.
Conform credinței
populare în noaptea de Sânziene se deschid cerurile, iar Sânzienele ies și
joacă dansul ielelor în locuri ferite de ochii lumii, ascunse sau retrase.
Dansul acesta nu poate fi observat de nimeni fiindcă cel sau cea care va
îndrăzni să-l privească se va îmbolnăvi și nu se va mai putea vindeca.
Totuși, dacă nu
respecți cum se cuvine ziua lor, Sânzienele te pot pedepsi și pot aduce asupra
ta boală și neputință.
Totodată, Sânzienele
pot stârni vârtejuri și vijelii, pot aduce grindină și pot lăsa plantele și
florile fără leac și fără miros.
În alte zone ale țării,
în ziua de Sânziene se joacă Drăgaica. Prin urmare se vor costuma două
fete, una în costum bărbătesc. Acestea merg și joacă pe la case, întocmai ca și
călușarii. Jocul constă mai mult în sărituri în formă de cruce și în
îmbrățișări. Oamenii care primesc Drăgaica se consideră că vor atrage norocul
și vor alunga ghinionul, vor avea recolte bogate și spor la muncile câmpului.
Drăgaica se serbează cu
împărțire de mere, cireșe, castraveți verzi și pui de găină, ca semn de spor a
ceea ce a putut face omul până în acest timp.
Un alt obicei specific
zilei de sânziene este scăldatul femeilor în apele curgătoare sau în roua
dimineții. La răsăritul soarelui femeile se spală într-un râu, iar mai apoi se
tăvălesc în iarba plină de rouă. În acest fel vor rămâne curate și sănătoase,
se vor spăla de boli și de probleme. Orice neîmplinire ar avea se va rezolva,
iar cele care își doresc copii au mari șanse să rămână însărcinate.
Se spune astfel că dacă
plouă în ziua de Sânziene e semn de belșug: se va face porumb, vin, o seamă de
bucate.