Crăciunul pentru
creștinii ortodocși de rit vechi este sărbătorit pe 7 ianuarie. Calendarul
iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial.
Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924.
Crăciunul pe stil vechi
este o sărbătoare la fel de importantă pentru cei care au ales să cinstească
Nașterea Domnului după un alt calendar.
În țara noastră peste 1
milion de adepți ai Bisericii Creștin Ortodoxe sărbătoresc Crăciunul pe stil
vechi, cu precădere ruși lipoveni, ucraineni, moldoveni și sârbi.
Pe 7 ianuarie 2022,
atunci când este sărbătorit Crăciunul pe stil vechi 2022, oamenii obișnuiesc să
respecte mare parte din tradițiile pe care le respectă și românii care serbează
Nașterea Domnului pe 25 decembrie.
Potrivit tradiției, în
noaptea de Ajun, copiii și adolescenții se îmbracă în costume populare
tradiționale și merg la colindat pe la casele vecinilor, pentru a le aduce
vestea Nașterii Pruncului Sfânt.
După colindat, fiecare
familie se așază la masă și se ia “Cina Sfânta”, după răsăritul primei stele pe
cer, semnificație a astrului ce i-a călăuzit pe magi către locul Nașterii
Mântuitorului.
În țara noastră peste 1
milion de adepți ai Bisericii Creștin Ortodoxe sărbătoresc Crăciunul pe stil
vechi, cu precădere ruși lipoveni, ucraineni, moldoveni și sârbi.
Astfel, în această perioadă
sărbătoresc Crăciunul credincioșii ortodocși de rit vechi – rușii lipoveni,
ucrainenii din Dobrogea, basarabenii și sârbii din Banat.
După ce colindătorii se
întorc la casele lor, familiile tradiționale se reunesc la o masă de post,
denumită „Cina Sfântă”, după răsăritul primei stele pe cer, semnificație a
astrului ce i-a călăuzit pe magi către locul Nașterii Mântuitorului.
Pe masa din Ajunul
Crăciunului, ortodocșii de stil vechi pun aceleași bunătăți de post specifice
Sărbătorilor. Moldovenii, ardelenii sau minoritățile de ruși lipoveni, bulgari,
ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor.
Compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi
sunt mâncărurile care anunță, în noaptea Nașterii Domnului, o mare Sărbătoare.
În ziua de Crăciun,
fiecare creștin ortodox de rit vechi merge la biserică, la Liturghie, apoi, la
prânz familiile se reunesc la masa tradițională, cu preparate din purcel de
lapte fript la jar, sarmale, pește, ciorbe și borșuri, zacuscă, totul stropit
din abundență cu vin rubiniu și votcă.
Rușii lipoveni pun pe
masa de Crăciun preparate ca haladet (piftie cu reţetă specială), lapsa
(tăieţei fierţi în supă de pui), vareniki (colţunaşi cu brânză). Gospodinele
basarabence pregătesc colaci mici şi „ajunel”, pe care le leagă cu o aţă,
alături de câteva flori de busuioc, apoi le agaţă de icoana şi le păstrează
până când se sărbătoreşte Sfântul Gheorghe. Dupa aceea, le scot şi le dau
animalelor să manance, pentru a păzi casa de spiritele rele şi ghinion.
În noaptea de 24 spre
25 decembrie, la miezul nopţii, sârbii obişnuiesc să „aprindă banjak-ul”, adică
să dea foc unei crengi de stejar. Conform traditiei, acest lucru le va aduce
fericire şi noroc întreg anul.
La masa de Craciun,
obiceiul este să pună sub faţa de masă bani şi fân, pentru a atrage bunăstarea
casei. Acestea sunt scoase de sub faţa de masa abia de Bobotează, pe 19
ianuarie.