Minoritățile din Dobrogea sunt în sărbătoare, zilele acestea. Dacă pentru creștinii ortodocși sărbătorile de iarnă s-au încheiat deja, pentru credincioșii armeni și cei pe stil vechi, ele abia încep. Armenii au celebrat Nașterea și Botezul Domnului pe 6 ianuarie, o zi plină de lumină, tradiție și emoție, iar pentru rușii lipoveni, Nașterea Domnului este o sărbătoare de familie, celebrată astăzi, 7 ianuarie, și pe care staroverii nu concep să o petreacă fără să participe la slujbele religioase.
- Publicitate -
Creștinii armeni din Constanța au luat calea bisericii încă de la primele ore ale dimineții. Lăcașul de cult ”Sfânta Maria”, monument istoric ridicat în anul 1880, a fost împodobit de sărbătoare și a răsunat de glasul enoriașilor veniți la slujbă.
Pe 6 ianuarie, comunitatea a sărbătorit Nașterea și Botezul Domnului, o tradiție străveche, păstrată de Biserica Apostolică Armeană de-a lungul veacurilor. La Constanța, armenii, au marcat momentul prin rugăciune, solemnitate și tradiții pline de semnificație. Reprezentanții comunității și-au adresat de Crăciun urarea „Shnoravor nor dary iev Surp Dzanunt!“, care înseamnă „La mulţi ani de Crăciun!“.
„Până în secolul IV, toate bisericile creștine prăznuiau Nașterea și Botezul Domnului la începutul lunii ianuarie, pe data de 6 ianuarie. După sinodul de la Calcedon, după secolul al IV-lea, s-a luat hotărârea ca o parte dintre biserici să se desprindă și să sărbătorească Nașterea pe data de 25 decembrie, dar biserica armeană este o biserică tradițională și a rămas consecventă datei de 6 ianuarie, când sărbătorim Nașterea și Botezul laolaltă. După slujba Sfintei Liturghii, preotul sfințește apa cu care stropește casele enoriașilor, care mai apoi beau această apă spre vindecarea sufletească și trupească a lor", a explicat Radu Krikor Holca, preot paroh Biserica Armenească Constanța.
Crăciunul pentru cei aproape 220 de armeni din Constanța păstrează aceeași emoție: bucuria nașterii, liniștea sufletului și lumina care unește oamenii. Masa de Crăciun este simplă, dar încărcată de semnificații, iar colindele armenești vorbesc despre speranță, credință și renaștere.
„Se sărbătorește în familie, cu părinți, cu rude, cu frați, cu prieteni, asta e tradiția. Se fac tot felul de dulciuri, avem multe fructe confiate, friptură, carne, tot felul de aperitive", povestește o armeancă.
„Fiind primii care au creștinat națiunile, oamenii simt mai mult și, mai ales în țările unde sunt etnici, aceștia sunt foarte uniți. Eu m-am atașat de ei și am promis și soțului și socrului meu că duc mai departe tradiția armenilor, chiar dacă eu sunt buzoiancă. Am trăit cu ei, i-am iubit", a mărturisit o altă credincioasă.
„Nu mai am părinți, dar înainte mergeam, le sărutam mâna, puneam o mică masă și celebram evenimentul care este deosebit, mai ales că este atât de vechi. Noi am reușit să păstrăm tradițiile încă de la origini până acum, la fel. De pe masa de Crăciun nu lipsesc sărmăluțele în foi de viță de post și desertul cu grâu fiert și cu fructe uscate, stafide, caise, curmale, nuci", a declarat o altă enoriașă.
