Tradițiile românești de Crăciun și Anul Nou, reconstituite de Muzeul de Artă Populară

Obiceiurile românești din preajma Crăciunului și a Anului Nou sunt unele dintre cele mai plăcute momente din această perioadă, când ne întoarcem către tradiții, către spiritualitate și disponibilitatea față de ceilalți. Muzeul de Artă Populară Constanța vine în întâmpinarea dobrogenilor cu o tradițională expoziție temporară - "Obiceiuri de Crăciun și Anul Nou". Aceasta pune în evidență două momente distincte, de mare însemnătate din cadrul sărbătorilor românești de iarnă: Crăciunul și întâmpinarea noului an.

Pe parcursul acestei perioade, în lumea satului tradițional românesc au loc manifestări tradiționale importante: colindele creștine, pe care le practică copiii, și care celebrează nașterea lui Iisus (cel mai reprezentativ în acest sens fiind colindul cu "Steaua"), urăturile de Sorcovă ale copiilor, prin care aceștia le doresc oamenilor sănătate, belșug și tinerețe și urăturile performate de cetele mari de colindători adulți. Dintre acestea, amintim uratul cu plugul (plugul reprezintă, de fapt, povestea versificată a pâinii, un ritual de fertilitate și bogăție a pământului). Colindătorii merg cu un plug tras de boi, cu care taie o brazdă, în mod ritualic, în jurul gospodăriei, semnificând prima brazdă a aratului și începutul unui nou an agrar. De asemenea, sunt "înarmați", pe lângă un spirit deschis, cu accesorii specifice, cum ar fi biciul, buhaiul (care face un zgomot asemănător cu cel al taurului, animal care simbolizează fertilitatea), tobe, tamburine și fluiere.

Celălalt sector al expoziției cuprinde componentele sărbătorilor pre-creștine de întâmpinare a Noului An: măști, costume, care ilustrează sugestiv secvențe ale unor vechi rituri de renovare a timpului, derulate de civilizația rurală tradițională, la trecerea într-un nou an. Vizitatorii pot admira măștile de moș sau babă, de țigan sau țigancă, măști de draci (sau "urâți").

Muzeograf Ioana Tömpe ne-a vorbit despre expoziție și despre semnificația pieselor, toate provenind din patrimoniul Muzeului de Artă Populară. "Jocurile cu măști, componenta cea mai pitorească și mai plină de semnificații a obiceiurilor prin care se sărbătorea trecerea la noul an, sunt răspândite pe o arie mai largă: Moldova, Maramureș, Banat, Oltenia, Dobrogea".

La originea jocurilor cu măști se află credința arhaică, precreștină, conform căreia ar exista în viața oamenilor și în curgerea timpului momente de cumpănă, când efectele luptei dintre bine și rău, luptă desfășurată permanent în Univers, pot influența în mod negativ soarta fiecăruia.

Faza de trecere de la unul la altul este considerată un moment de cumpănă: "Pe parcursul celor 12 zile (reducție temporală a celor 12 luni ale anului) se instaura o stare de haos în care amenințarea răului părea iminentă. Perioada este cuprinsă între 25 decembrie și 6 ianuarie și, odată cu creștinismul, acest interval a fost asimilat perioadei sacre și festive dintre Crăciun și Bobotează, iar riturile de protecție au fost conservate", a precizat Ioana Tömpe.

Incursiunea în tradițiile românești continuă cu alte componente interesante, cum ar fi costumele - straie învechite, colorate strident, la care se adaugă piese de harnașament și instrumente care produc un zgomot asurzitor (tobe, tamburine, buhai și bice). "Scopul alaiurilor și cetelor era acela de a lupta împotriva spiritelor demoniace, dezlănțuite și de a induce o stare de veselie comunității pe care o pregătește, astfel, de Anul Nou", a conchis Ioana Tömpe.

Expoziția este deschisă în perioada decembrie 2009 – ianuarie 2010.