Marți, 21 Iulie 2026

Tradițiile și obiceiurile pe care românii le respectă de Sfântul Ilie

de Simona ANGHEL Luni, 20 Iulie 2026 145 2 min citire
Tradițiile și obiceiurile pe care românii le respectă de Sfântul Ilie
Creștinii ortodocși îl prăznuiesc luni, 20 iulie, pe Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, unul dintre cei mai importanți sfinți ai Vechiului Testament, considerat făcător de minuni, aducător de ploi în vreme de secetă și ocrotitor al aviatorilor. Din anul 1913, Sfântul Ilie este și patronul spiritual al Aviației Române.
Potrivit tradiției creștine, Sfântul Ilie s-a născut în Tesvi, în ținutul Galaad, cu peste 800 de ani înainte de Hristos, într-o perioadă în care poporul lui Israel se îndepărtase de credința în Dumnezeu și se închina idolilor. El a trăit în vremea regelui Ahab, pe care l-a mustrat pentru promovarea cultului zeului Baal.
Biblia relatează că, prin rugăciunea prorocului, Dumnezeu a oprit ploaia timp de trei ani și jumătate, iar seceta a cuprins ținutul. După ce poporul și-a recunoscut greșeala și s-a întors la credința adevărată, Sfântul Ilie s-a rugat din nou, iar ploaia a căzut peste pământul uscat. Din acest motiv, el este considerat și astăzi aducătorul ploilor și protectorul recoltelor.
În credința ortodoxă, Sfântul Ilie nu a cunoscut moartea, ci a fost ridicat la cer într-un car de foc. În tradiția populară, se spune că străbate cerul într-un car tras de cai înflăcărați, iar tunetele și fulgerele sunt semnele luptei sale cu diavolii.
Sărbătoarea este însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri păstrate în multe zone ale țării. În această zi nu se lucrează la câmp, pentru a feri gospodăriile și culturile de grindină și furtuni. Femeile merg la biserică și împart de pomană fructe și alte roade ale verii pentru sufletele celor adormiți.
Una dintre cele mai cunoscute credințe populare spune că de Sfântul Ilie nu se mănâncă mere înainte ca acestea să fie binecuvântate și împărțite de pomană, existând convingerea că astfel oamenii vor fi feriți de grindină și de pagubele provocate de vremea rea.
Tot în această perioadă, apicultorii obișnuiau să recolteze prima miere a sezonului, considerată binecuvântată. După recoltare, familia și vecinii gustau din mierea nouă în cadrul unei mese festive, despre care se credea că aduce belșug și spor în gospodărie.
Ziua de Sfântul Ilie marchează și mijlocul verii pastorale. Potrivit tradiției, ciobanii coborau pentru prima dată din munți după urcarea oilor la stână, aducând daruri celor dragi și petrecând alături de familie. 
Taguri
Articolul anterior Se strică vremea de Sfântul Ilie. Dobrogea, sub cod galben de furtuni
Articolul următor Angajații ANR și CERONAV ar putea primi salarii mai mari și spor pentru munca în zilele libere

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Alte știri din sectiunea Cultură-Educație

Ultima oră

Titlurile zilei